Antreprenorii anului 2014
Adrian Mihai, acţionar FAN Courier (stg.)
Nu ne-am închipuit niciodată că vom ajunge să aşa de sus, am avut norocul să dezvoltăm o afacere pe o piaţă aflată la început în România. La început, ori nu explicam prea bine, ori clienţii nu înţelegeau prea bine businessul nostru, cert e că unii ne întrebau dacă îşi pot face abonamente la ziar la noi. În prezent, sectorul online este vedetă, creşte cel mai mult. Iar profitabilitatea companiei nu este atât de mare, având în vedere că noi am investit 20 de milioane de euro într-un centru de sortare a coletelor, investiţie care urmează să se amortizeze în următorii 40 de ani.
Felix Pătrăşcanu, acţionar FAN Courier
România are 25 de antreprenori la mia de locuitori, în timp ce SUA are 80 de antreprenori la mia de locuitori. Antreprenoriatul poate salva România şi poate aduce plusvaloare în economia românească.
Afacerile se distrug întotdeauna din interior, eu nu cred că se distrug din cauza competiţiei. Norocul nostru a fost acela că am fost prieteni şi vecini de când eram mici, am crescut împreună şi avem acelaşi nivel de raportare la bogăţie sau la tipul de maşini conduse. Iar dacă am rezistat 16 ani împreună în afacerea asta, nu văd de ce lucrurile nu ar merge la fel de bine şi de acum încolo, pentru că avem multe idei.
Cristian Scarlat, director general Café Fortuna
Afacerea Café Fortuna a început în urmă cu 21 de ani, iar eu lucrez în companie de 12 ani. Norocul acestei companii a fost că proprietarul a fost vizionar şi a identificat o oportunitate care l-a ajutat să se dezvolte, la început, în absenţa companiilor multinaţionale.
Contrar strategie pe care o au multinaţionalele, care îşi fac planuri pe termen scurt, mediu şi lung, noi suntem mai flexibili, deciziile se iau cu o mai mare uşurinţă, important este să ne adaptăm la piaţă. Marele avantaj pe care l-am avut în cei 20 de ani de existenţă, în care am reuşit să ne menţinem cota de piaţă în ciuda venirii multinaţionalelor, a fost acela că am reuşit să punem ceva deoparte şi nu am fost nevoiţi să apelăm la finanţare bancară.
Cătălin Zota, director general adjunct Nordic Pet Food
Afacerea a fost pusă pe picioare de trei oameni, iniţial a început ca o afacere bazată pe importuri de hrană pentru animale de companie din Ungaria, unde piaţa era mai dezvoltată. Ulterior, văzând oportunitatea, am fondat o unitate de producţie în 2005 în parteneriat cu guvernul olandez, care a contribuit financiar la crearea acesteia, însă din 2010 compania are acţionariat 100% românesc.
Avem o cotă de piaţă de 24% din piaţa de petfood din România, estimată la 40 de milioane de euro, deşi este o zonă în care nu prea se fac studii de piaţă. Potenţial de creştere există în această industrie, având în vedere că există o populaţie de 4 milioane de animale de companie, iar un câine mănâncă, în medie, câte 400 de grame de hrană pe zi. În 2013, ritmul de creştere al pieţei a fost de 20-25%, însă dinamicile vor încetini până în 2015, când specialiştii au estimat că piaţa va ajunge la o saturaţie.
Marius Cristescu, fondator Foraje Sonde Craiova
România are resurse de petrol pentru cel puţin 100 de ani de acum încolo.
Avem un record de adâncime de 6.000 de metri în România şi cred că ne dorim să ajungem şi la o adâncime de 8.000 de metri. Avem 2.700 de angajaţi în grup, care lucrează în mai multe divizii, de la cea de turism până la cea de minerale industriale.
Am dezvoltat o divizie de turism pentru că nu se ocupă nimeni de promovarea României, iar noi avem programat pentru anul viitor să participăm la 20 de târguri internaţionale, în care, desigur, dorim să atragem şi turişti străini în Timişoara. Avem în plan să investim
6 milioane de euro doar în complexul turistic din Timişoara, pe partea de entertainment. În turism avem marje de profit de 30%, în timp ce în imobiliare marjele pot ajunge până la 50%.
Creşterea cifrei de afaceri a Foraje Sonde Craiova se datorează în principal faptului că au fuzionat 3 societăţi din grup, ceea ce a condus în mod normal şi la o creştere a rezultatelor financiare. În ultimii trei ani, am investit 20 de milioane de euro în utilaje pentru Foraje Craiova.
Petru Ştefănuţ, director general Transport Trade Services
Echipa construită la început cu dl Mihăilescu (fondatorul companiei - n.red.) lucrează şi astăzi în cadrul companiei. Cel mai greu moment în istoria companiei a fost războiul din Iugoslavia, care a blocat transportul pe Dunăre, iar noi aveam de livrat mii de tone de fosfat către Austria. Soluţia a fost să găsim o metodă de transport pe cale feroviară, după negocieri cu partea ungară, iar lecţia învăţată din urma acestei experienţe a fost că nu trebuie să îţi laşi baltă partenerul de afaceri nici în cele mai grele condiţii, pentru că nici el nu te lasă. Cea mai mare provocare în acest moment o reprezintă reducerea puternică a gradului de industrializare, care a diminuat semnificativ nivelul de produse livrate de noi faţă de anii trecuţi. Iar master planul pentru transporturi abordează superficial problemele transportului maritim şi fluvial. O mare problemă a antreprenorilor români este lipsa de finanţare, faptul că băncile străine au retras 9 miliarde de euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor din România (în ultimii şase ani - n.red.) se resimte puternic.
Răzvan Mitu, director general Bulrom Gas Impex
Ambii acţionari ai Bulrom sunt români, iar compania are acest nume pentru că, la început, obiectul de activitate al companiei era comerţul cu GPL pentru Bulgaria. Compania a fost înfiinţată în anul 2002.
GPL este un produs de criză, de care am beneficiat din plin, pentru că se adresează oamenilor cu venituri reduse şi este cu 50% mai ieftin decât benzina şi motorina. Din datele noastre, peste 500.000 de maşini din România sunt echipate cu GPL, adică 10% din parcul total. Când am început noi activitatea, erau 200.000 de maşini cu un astfel de echipament.
Au mai fost jucători, din rândul marilor companii de pe piaţă, care au încercat să intre pe piaţa GPL, dar au renunţat pentru că şi-au dat seama că este mai bine să externalizeze: Petrom a avut o astfel de divizie până anul trecut.
În prezent, compania deţine o cotă de 11% din piaţa de combustibil GPL pentru autovehicule.
Alin Bâtlan, acţionar Musette
Produsul nostru îmbină o parte tradiţională - meşteşugul - cu o parte de inovaţie. Iar dacă nu faci ceva diferit şi la timp, se va face în China imediat. Toată lumea vorbeşte de criză, dar pe piaţa produselor din piele a început să vină o cerere mare din China, ceea ce a dus, în unele cazuri, la dublarea preţurilor. Lumea trebuie să vadă mai mult decât Europa şi SUA.
În România vindem 75% din producţie prin magazinele proprii, norocul nostru a fost că nu avem intermediari, ci o reţea integrată de dezvoltare, producţie şi retail. Un procent de 10% din cifra de afaceri este generat de vânzările de încălţăminte pentru bărbaţi.
România oferă multe posibilităţi pentru antreprenori, dar trebuie să şi vrei şi să-ţi doreşti să ajungi într-o formă sau alta primul.
Cristian Nacu, partener în cadrul fondului de investiţii cu capital de risc Enterprise Investors
Munca noastră în cadrul proiectului „Campioni în business” poate fi comparată cu cea a căutătorilor de aur. În fiecare an, căutăm talente manageriale şi antreprenoriale a căror performanţă să o răsplătim.
Am văzut că în ultima perioadă antreprenorii au vorbit foarte mult de echipele pe care şi le-au construit şi care i-au ajutat să crească. Fiind perioadă electorală, cred că şi noi ar trebui să să avem mai multe criterii în selectarea conducătorilor noştri, aşa cum au făcut antreprenorii şi oamenii de afaceri, pentru că România are nevoie de lideri adevăraţi.
Sergiu Manea, vicepreşedintele executiv pe corporate banking şi pieţe de capital în cadrul BCR
Un procent de 70% din ceea ce se produce astăzi în România apare în lanţul cu valoare adăugată mică. România are capacitatea de a crea bunuri şi servicii cu valoare adăugată mare, dar nu are în prezent numerele necesare. Iar o Românie mai bună va fi dată de antreprenori, care nu antrenează doar forţa de muncă, ci şi idei.
Am învăţat foarte multe lucruri dureroase în ultimii cinci ani, iar România are nevoie de un nou ciclu rapid de creştere. Vorbim de Europa şi de adoptarea euro, dar nu am văzut pe nicăieri, scris negru pe alb, că România are nevoie de o creştere a nivelului de trai al populaţiei. Este nevoie de o schimbare radicală în economia românească.
Ionuţ Simion, partener, Tax & Legal Services în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC
Am învăţat trei lucruri din analiza făcută în acest an pentru proiectul „Campioni în business”: cifra de afaceri a antreprenorilor premiaţi a crescut în 2013, în medie, cu 6,7% faţă de anul 2012, numărul de angajaţi a fost mai mare cu 6,2%, iar companiile cu cele mai mari dinamici au fost cele din industria alimentară şi în agricultură. În studiul „Afaceri de familie”, colegii mei au conturat un profil al antreprenorului român de succes. Iar rezultatele arată că antreprenorii români sunt inovatori (identifică noi nişe, noi produse, sunt mai degrabă inventivi decât inovatori), sunt eficienţi, au învăţat să îşi raţionalizeze comportamentele economice şi au înţeles rolul pe care îl au în comunităţile din care provin şi investesc în proiecte folositoare comunităţii.
Irina Anghel-Enescu, preşedinte Fundaţia Triple Helix
Proiectul „Campioni în business” a reuşit să scoată la lumină modele de antreprenori de succes în fiecare an, niciodată nu m-aş fi gândit că proiectul va ajunge atât de departe. Când am decis să mă implic în acest proiect, citisem rezultatele unui studiu realizat de firma de cercetare Gallup care plasa statele din regiunile Europa de Est şi sudul Europei pe ultimele locuri din lume în ceea ce priveşte mentalitatea că munca nu este corelată cu rezultatele. Practic, oamenii nu credeau că, dacă muncesc din greu, vor avea rezultate adecvate. România era pe locul 4 în lume în acest top, cetăţenii nu îşi imaginau că dacă muncesc mai mult vor avea şi rezultate mai bune, iar în ediţia din anul următor a studiului ţara noastră căzuse pe poziţia 1 din acest punct de vedere.
Alex Găvan, alpinist
Din multe puncte de vedere, o expediţie la înălţime este o iniţiativă antreprenorială, pentru că provocarea este să te menţii în vârf.
Din păcate, de multe ori reuşita este considerată ca o consecinţă a unui efort colectiv, dar de cele mai multe ori a fost vorba de eforturi individuale.
Să ajungi la baza unui munte cu un vârf de 8.000 de metri înălţime e o expediţie în sine, ne-a luat mai mult de trei luni să găsim cea mai bună poziţie pentru a avea şanse să atacăm vârful. Pentru a urca cele 6 vârfuri de peste 8.000 de metri înălţime mi-au trebuit 13 încercări, multiplicate de multe luni de pregătire şi zeci de mii de euro cheltuiţi pentru fiecare expediţie. În ziua vârfului (în care alpinistul ajunge la o înălţime de 8.000 de metri – n.red.), un alpinist poate arde până la 15.000 de calorii, deci riscurile din punct de vedere medical sunt foarte mari.
