"Performanţa economică din 2014 nu va mai atinge aceleaşi niveluri, întrucât factorii determinanţi de creştere de anul trecut nu sunt sustenabili. Acest lucru este deja confirmat de recesiunea tehnică din primele două trimestre ale anului 2014. Totuşi, o rată de creştere solidă de 2,5% în 2014 va fi atribuită volumului semnificativ al exporturilor către ţările din Zona Euro, precum şi reechilibrării treptate a economiei către cererea internă", a declarat într-un comunicat Grzegorz Sielewicz, economist în cadrul Coface Central Europe.
Anul trecut, România a consemnat o creştere economică de 3,5%, susţinută de agricultură şi exporturi, în special pe segmentul auto.
Coface apreciază că dinamica creşterii economice este puţin probabil să se repete, în timp ce efectele de bază vor fi evidente în a doua jumătate a anului.
Aşteptările privind producţia agricolă din 2014 sunt mixte, însă potrivit scenariului cel mai realist recolta va fi mai mică decât în cea de anul trecut.
Exporturile vor fi în continuare determinate de cererea pentru automobilele noi, cu o contribuţie semnificativă la rezultatele industriei româneşti. Cererea internă va înregistra, potrivit Coface, "semne de ameliorare", cu o creştere a cheltuielilor de uz casnic, care sunt încă limitate de volumul scăzut al creditelor. Creşterea investiţiilor în activele fixe nu va avea aceeaşi tendinţa ca în cazul consumului privat, întrucât companiile nu sunt încă pe deplin convinse de durabilitatea redresării economice.
"În general, s-a constatat că mediul economic local este mai degrabă reactiv (backward looking) decât proactiv (forward looking) şi de obicei nu experimentează două etape extreme. Luând în considerare deteriorarea masivă a disciplinei de plată în 2013, este greu de crezut că anul curent va demonstra contrariul. Ultimele rapoarte financiare au indicat o disciplină de plată cu o tendinţă pozitivă, dar precauţia va fi cuvântul de baza în evoluţia companiilor pe parcursul anului curent", a afirmat Constantin Coman, directorul general al Coface România.
Coface estima la începutul anului un avans al PIB de 2,1%, după care şi-a revizuit poziţia în aprilie, preconizând o creştere economică de 2,3%.
Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB în creştere cu 2,4%, evoluţie susţinută de industrie şi impozite nete.
INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.
Astfel, România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB. Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%.
Agenţia de rating Fitch a revizuit sâmbătă în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 2,8% la 2,2%.
Totodată, BCR a redus miercuri estimarea de creştere economică de la 3% la 2,3%, anticipând că în a doua parte a anului economia va evolua într-un ritm apropiat celui din primul semestru, cu un avans de 2,4%.
După revizuirea datelor INS, Guvernul a precizat că menţine prognoza de creştere de 2,5%.
Premierul Victor Ponta anunţa la sfârşitul lunii aprilie că cifrele preliminare indicau pentru primul trimestru al acestui an o creştere economică de 3,2%. Ulterior, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%, iar pentru întregul an anticipa un avans economic peste nivelul anului trecut, de 3,5%.
