Soldul creditelor în lei pentru populaţie şi firme a scăzut cu echivalentul a un miliard de lei în ianuarie, până la 80,6 mld. lei, bancherii preferând să finanţeze statul decât să-şi asume riscuri în economie.
Creditarea în lei crescuse constant pe parcursul anului trecut, ajungând la un vârf de 81,7 miliarde de lei în luna decembrie, iar căderea din ianuarie vine ca o surpriză mai ales în contextul în care BNR presează bancherii să vândă mai multe credite în lei.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut volumul finanţărilor în lei este mai mare cu 4,9%, în condiţiile în care în decembrie fusese raportat un ritm anual de creştere de 5,6%. Volumul total al creditelor în lei şi valută acordate populaţiei şi companiilor era de 222,5 miliarde de lei (51 mld. euro) la sfârşitul lunii trecute, fiind în scădere cu 0,2% faţă de luna decembrie, potrivit datelor BNR.
Analiştii consideră că şansele de a vedea o revenire spectaculoasă a creditării în lei sunt reduse din cauza presiunilor de finanţare a băncilor, dar şi diferenţialului semnificativ de dobândă între lei şi valută.
"O accelerare a creşterii creditului în lei este posibilă anul acesta, însă cred că va fi mai degrabă una marginală. Tensiunile din piaţa internaţională limitează efectul reducerii dobânzii-cheie. În plus, sectorul privat va continua să se lupte în piaţa finanţării cu sectorul public, care teoretic are o bonitate mai bună", comentează Vlad Muscalu, economist în cadrul ING Bank.
Creditul guvernamental a urcat cu 18% pe parcursul lunii trecute, până la 73,7 miliarde de lei, în condiţiile în care statul a împrumutat mai mult decât planul iniţial pentru a beneficia de dobânzile mai mici.
BNR a modificat regulamentul privind creditarea populaţiei, iar din această lună împrumuturile în valută se obţin mai greu. De asemenea, dobânda de politică monetară a fost redusă de la 6,25% pe an la 5,5% pe an într-un interval de trei luni, iar banca centrală injectează din toamnă săptămânal lichiditate pe piaţă, în încercarea de a încuraja creditarea în lei. Dobânzile la lei, în special la creditele cu garanţii, rămân însă semnificativ mai mari decât la valută, ceea ce a determinat până acum clienţii să ocolească finanţările în moneda naţională.
Doar creditele de consum şi cardurile de credit se vând preponderent în lei, în timp ce finanţările pe termen lung cu ipotecă sunt acordate în majoritatea cazurilor în euro.
"Sunt de părere că finanţarea în lei ar putea fi preferată de companii pentru creditele pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru finanţarea populaţiei în zona creditelor de consum şi a cardurilor de credit, însă pentru creditele imobiliare, valuta va rămâne în pre ferinţele clienţilor, datorită diferenţialului avantajos de dobândă", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Unele bănci au scăzut dobânzile la creditele ipotecare în lei la începutul acestui an pentru a-şi plia ofertele după noile cerinţe ale BNR, dar bancherii spun că împrumuturile în moneda locală nu se vor ieftini semnificativ având în vedere competiţia din ce în ce mai strânsă pentru atragerea de depozite.
Dobânzile la depozite au crescut în ultima perioadă pentru că subsidiarele de bănci străine încearcă să atenueze impactul pierderii sprijinului băncilor-mamă, care se confruntă la rândul lor cu probleme de finanţare.
Astfel, băncile au reuşit să atragă mai multe resurse în lei de la populaţie, soldul depozitelor ajungând la 73,8 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, ceea ce înseamnă un avans de 2,4% faţă de decembrie şi de aproape 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. La nivel agregat, depozitele în lei şi valută atrase de bănci de la populaţie şi companii ajungeau la 188 miliarde de lei (circa 43 mld. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
