Un spital de stat este ca o companie privată, iar medicul CarmenOrban, managerul Spitalului de urgenţă de chirurgie plastică,reparatorie şi arsuri Bucureşti, este în situaţia unui executivdintr-o firmă care are un buget anual de venituri şi cheltuieli şitrebuie să atragă noi resurse pentru investiţii.
Ea ridică problema echipamentelor şi ecusoanelor cadrelormedicale pentru prima dată la nivelul unui spital de stat.
Orban, 42 de ani, spune că principalala sursă de venituri pentruun spital de stat rămâne contractul cu Casa de Asigurări deSănătate însă mai există şi alte modalităţi de a face rost defonduri, în proporţie mică însă.
Astfel, casele de asigurări de sănătate oferă finanţare pe bazacazurilor rezolvate, dar spitalele de stat mai pot obţine bani şidin închirierea unor spaţii cum este spre exemplu morga sau cumsunt spaţiile în care sunt amplasate aparatele de cafea.
"Clădirea în care funcţionează spitalul este a primăriei.Aceasta asigură utilităţile, curentul electric, gazele, deci o paredin bani vin şi de aici. Alte surse de venituri sunt contractele deînchirieri. De exemplu, banalul aparat de cafea pentru care primimbani. Este puţin, dar este un venit. Avem de asemenea contracte cucabinete sau clinici particulare pentru care asigurăm servicii desterilizare. Avem şi contract pentru subînchirerea morgiispitalului", a spus Carmen Orban, care este şi medic primaranestezie - terapie intensivă.
O altă sursă de venit este şi chirurgia la cerere, cândpacientul solicită o anumită intervenţie chirurgicală pentru careel va trebui să plătească o sumă de bani. Potrivit manageruluispitalului, tarifele pentru serviciile la cerere sunt foarte micişi amortizează materialele şi medicamentele, însă nu şi actulmedical.
Carmen Orban a preluat conducerea spitalului în urmă cuaproximativ un an, dată la care datoriile instituţiei erau deaproximativ 4, 2 mil. lei (1 mil. euro). Ea spune că imediat dupăaceasta s-a confruntat cu problemele legate de plăţile cătrefurnziori. Bugetul spitalului este de circa 13 mil. lei (3,1 mil.euro) anual. Cel mai mare spital din ţară din punctul de vedere alchletuielilor este Spitalul universitar de urgenţă din Bucureşti.La nivelul acestei unităţi bugetul anual este de peste 170 mil. lei(40,5 mil. euro).
Anul acesta, managerul spitalului spune că are în vedere printrealtele şi schimbarea vestiarelor de la subsol şi cumpărarea deechipamente pentru asistente şi infirmiere.
Proiectul legat de subsol este estimat la 59.000 de lei (14.000de euro) şi este realizat din sponsorizări, iar odată finalizat arputea să facă loc şi unui cabinet de consultaţii pentru medici.
"Ca spital avem obligaţia să asigurăm echipamentul de protecţieal personalului. Până acum pentru că fiecare îşi cumpărăechipamentul din banii lui se creează haos şi pacientul nu ştie cuii se adresează. Este o problemă, chiar dacă personalul medical esteobligat să poarte ecusoane", a mai spus Carmen Orban.
În mare parte dintre spitalele de stat cadrele medicale nupoartă ecusoane, iar până acum niciun manager şi nicio autoritatenu a ridicat această problemă.
Ea a adăugat faptul că unul dintre primele lucruri pe care le-afăcut după ce a preluat conducerea au fost ecusoanele pentrumedici.
Despre spital
În cadrul Spitalului de urgenţă de chirurgie plastică,reparatorie şi arsuri Bucureşti lucrează 30 de medici, iar unitateaare 70 de paturi.
Potrivit datelor prezentate de Carmen Orban, costurile cuspitalizarea unei persoane care a suferit arsuri pot să ajungă şila 200.000 de lei (48.000 euro) însă decontarea se face pentrunumai 4.000 de lei (952 de euro).
Spitalul de chirurgie plastică va rămâne în continuare însubordinea ministerului făcând parte din categoria unităţilor deurgenţă pe care instituţia a decis să le păstreze dupădescentralizare. Majoritatea spitalelor din ţară au fost trecute însubordinea autorităţilor locale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
