Deşi industria construcţiilor este prin excelenţă dominată de bărbaţi, există şi excepţii. Ileana Nicolae de la Sika este una dintre excepţii, un alt exemplu fiind Aliz Kosza, 50 de ani, care conduce producătorul de lacuri şi vopsele Fabryo.
"Aşa am ajuns la o companie de consultanţă din München, cu care m-am şi asociat. Perioada aceea a fost o şcoală extraordinară pentru mine, pentru că aşa am intrat în lumea cimentului şi a betoanelor. Am renunţat la firmă, pentru că mi se părea mai confortabilă o poziţie de angajat decât una de anteprenor. Confortul psihic e mai mare la angajator, eşti într-o reţea în care ai sprijin", povesteşte Ileana Nicolae.
După ce şi-a încheiat socotelile cu firma de consultanţă pe care o înfiinţase anterior, a fost recrutată în poziţia de director general adjunct la divizia de betoane din cadrul HeidelbergCement, iar ulterior a fost numită director la divizia de aditivi a germanilor. Până la Sika a mai fost doar un pas.
Sika a venit în România în 2002, destul de târziu, când piaţa era ocupată deja de o serie de jucători de profil. A deschis un birou în Bucureşti, în care lucrau 4 angajaţi, după care, în iunie 2002, a achiziţionat divizia de aditivi din cadrul HeidelbergCement, condusă de Ileana Nicolae. "Eu conduceam de un an de zile subsidiara celor de la HeidelbergCement, având în subordine 10 angajaţi", îşi aminteşte Ileana Nicolae. Ulterior, sediul central al Sika a fost mutat la Braşov, pentru că, din punct de vedere logistic şi administrativ, situarea în centrul ţării era mai justificată.
Sub conducerea ei, Sika a reuşit să-şi majoreze afacerile de la 400.000 de euro în 2002 la peste 15 milioane de euro în 2010. Mai mult, Ileana Nicolae a fost artizanul fabricii de aditivi de beton de la Braşov, care şi-a început producţia în 2008 şi care are o capacitate de circa 10.000 de tone anual.
Printre proiectele la care Sika a participat cu produse se numără şi autostrada Transilvania, autostrada Arad-Timişoara, dar şi terminalul nou al Aeroportului Henri Coandă-Otopeni sau centrele comerciale Iulius Mall Timişoara, Atrium Center Cluj şi Sun Plaza Bucureşti.
În discuţiile despre businessul dezvoltat începând cu 2002, care a prins şi perioada de avânt economic, inevitabil apare întrebarea: cum s-a descurcat compania pe timp de recesiune?
Perioada de criză a venit după doi ani de creşteri masive pentru Sika, de 40% în 2006 şi de 50% în 2007.
În 2008, afacerile companiei au crescut cu 30% până la jumătatea anului, după care au stagnat.
"A fost greu să ne adaptăm la noua situaţie, ne-am schimbat structura şi am ieşit din criză mai puternici. De ce spun asta? Pentru că suntem mai organizaţi şi mai focalizaţi. Dacă în 2007 aveam 70 de angajaţi, acum avem 50, iar măsurile pe care le-am luat se văd. Oamenii aleargă după proiecte şi nu mai aşteaptă să le pice din cer", povesteşte Ileana Nicolae. Şi pentru că s-a lucrat mai focalizaţi, dar şi pentru că piaţa s-a cernut, Sika România şi-a crescut vânzările cu 18% în primele nouă luni ale anului.
Pentru sfârşitul lui 2011, compania îşi păstrează estimările de la începutul anului, de creştere cu 10% a afacerilor, însă avansul ar putea fi mai mare, "având în vedere că la noi perioada de vârf este octombrie-noiembrie".
Citiţi mai multe despre provocările din cariera managerului Sika în numărul de astăzi al revisteiBusiness Magazin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
