România ar fi putut fi din nou o victimă colaterală a conflictului pe tema gazelor dintre Kiev şi Moscova, la fel ca în 2006 şi 2009, după ce grupul rus Gazprom a anunţat întreruperea tuturor livrărilor către Ucraina, cu excepţia celor destinate tranzitului către restul Europei.
„Norocul“ face însă ca noua dispută ruso-ucraineană să aibă loc după ani de zile de când cererea de gaze a României se află pe o pantă descendentă, în special ca urmare a scăderii consumului industrial, iar cererea internă mică a redus şi nevoia de importuri.
Rusia a întrerupt ieri livrările de gaze către Ucraina într-o dispută ce se anunţă dură şi de proporţii. Pe „frontul“ românesc era însă linişte.
„Fluxurile circulă normal“, au declarat pentru Ziarul Financiar surse din Transgaz, compania care administrează sistemul de transport al gazelor naturale, inclusiv punctele de interconexiune cu statele vecine.
Sursele au mai arătat că Ucraina ar putea, „teoretic“, să diminueze tranzitul către celelalte destinaţii europene, pentru a-şi păstra o parte din gaze pentru consumul propriu, aşa cum a fost acuzată de Rusia că a făcut în timpul crizelor anterioare.
„Dacă ar fi întreruperi, am şti imediat“, au mai spus sursele.
Tot mai puţin de la import
România cumpără gaze ruseşti încă din 1979, iar cantităţile livrate de atunci până în prezent depăşesc 125 miliarde de metri cubi, echivalent cu de zece ori cererea actuală totală. Fiecare metru cub a traversat Ucraina în drumul către consumatorii români, intrând în ţară fie pe la Satu Mare, fie pe la Tulcea. De-a lungul celor 35 de ani, livrările au fost întrerupte de puţine ori, cel mai recent în iernile 2005-2006 şi 2008-2009, din cauza conflictelor pe tema preţurilor între Ucraina şi Rusia.
Disputa curentă nu numai că are loc în perioada de vară, când cererea este mult mai mică, dar vine şi în contextul în care consumul intern de gaze al României a scăzut cu aproape 20% faţă de anul 2008, ultimul an de vârf al economiei româneşti, înainte de recesiune. Atunci, consumatorii rezidenţiali şi industria au ars 15,6 miliarde de metri cubi, din care 32% au fost importuri din Rusia, arată datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
Criza economică a făcut ca marii consumatori industriali să-şi restrângă activitatea, cum este cazul combinatului Oltchim Râmnicu-Vâlcea, care este în insolvenţă şi anul trecut a lucrat la 20% din capacitate. În consecinţă, consumul de gaze al României a fost anul trecut de doar 12,5 miliarde de metri cubi, cu 8,7% mai puţin decât în 2012. Ponderea importurilor, care vin în cea mai mare parte din Rusia, a scăzut la 15%.
Datele ANRE arată că sectorul industriei chimice, cel al producţiei de energie, dar şi ceilalţi consumatori industriali au ars anul trecut circa 8 miliarde de metri cubi, cu 15% mai puţin decât în 2012 şi în scădere cu 30% faţă de 2008, anul de graţie al economiei româneşti.
Tendinţa de reducere a consumului se păstrează şi în acest an, iar contribuţia importurilor la acoperirea cererii a ajuns în premieră să fie mai mică de două cifre. Pentru luna iunie ANRE a avizat o cotă a importurilor de doar 2% pentru consumatorii casnici şi de 5% pentru consumatorii noncasnici. Restul vine din producţia internă. Astfel, România a ajuns să fie aproape independentă de livrările externe, o veste bună pentru consumatori mai ales în plin proces de liberalizare a preţului la gaze naturale.
Gaz suficient până la iarnă
Oricum, autorităţile române au asigurat consumatorii că, chiar şi în eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, producţia internă şi depozitele subterane sunt suficiente pentru a acoperi nevoile României chiar şi până la iarnă.
„Am avut în această dimineaţă (ieri - n. red.), împreună cu operatorul de transport gaze naturale Transgaz Mediaş, o analiză a situaţiei, iar din datele primite rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună şi inclusiv în prezent, producţia internă a României depăşeşte consumul naţional, ceea ce ne ajută foarte mult. (...) Guvernul dă asigurări că o problemă în alimentarea cu gaze naturale a populaţiei din România este exclusă nu numai acum, dar şi în lunile de iarnă“, a declarat ieri Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.
Unul dintre vicepreşedinţii ExxonMobil, la Ponta
Premierul Victor Ponta l-a primit ieri la Palatul Victoria pe Mark Albers, vicepreşedinte al ExxonMobil, în ceea ce a fost deja a doua audienţă la Guvern în mai puţin de şase luni a unui reprezentant din top-managementul gigantului petrolier american.
„Primul-ministru Victor Ponta a salutat intenţiile companiei ExxonMobil de a fi prezentă cât mai rapid pe piaţa de gaze din România şi a încurajat accelerarea programului de foraje din zona continentală a Mării Negre desfăşurat de consorţiul ExxonMobil-Petrom“, subliniind şi interesul Guvernului de a stimula investiţiile în sectorul petrolier pentru „a se putea atinge obiectivul independenţei energetice“, a precizat Guvernul într-un comunicat de presă.
Anterior, pe 13 martie, premierul s-a întâlnit cu Johnny Hall, vicepreşedinte al diviziei de explorare a ExxonMobil.
