Dacă în 2004, Petrom se chinuia cu pierderide 240 de milioane de euro la afaceri de circa 2 miliarde de euro,numai în primele şase luni ale acestui an compania a raportat unprofit net de 1,5 miliarde de lei (366,8 milioane de euro) şivânzări de 8,3 miliarde de lei (peste două miliarde deeuro).
Compania, aşa cum arată ea azi, este însă complet diferită faţăde cea pe care a preluat-o OMV în urmă cu aproape şase ani.
Dacă la momentul privatizării în Petrom lucrau mai bine de50.000 de angajaţi, azi numărul acestora s-a redus la jumătate,supraîncărcarea companiilor cu salariaţi fiind un atribut generalal firmelor de stat.
Scăderea numărului de angajaţi nu este însă cea mai notabilătransformare prin care a trecut Petrom.
Poate cea mai vizibilă diferenţă este schimbarea interfeţei cuclienţii, a vechilor benzinării care azi au devenit reale centre deservicii dotate cu restaurante, locuri de joacă pentru copii, darşi cu spaţii unde clienţii pot să facă transferuri de bani sausă-şi plătească facturile.
O diferenţă la fel de vizibilă a fost şi liberalizarea pieţeicarburanţilor odată cu privatizarea Petrom, preţurile la pompăevoluând din acel moment în funcţie de cotaţiile internaţionale.Dacă înainte de privatizare, benzinăriile Petrom erau administratede companie, acum ele sunt administrate în totalitate dedealeri.
Profitul vine din exploatare şi producţie
Pe partea de explorare şi producţie, cel mai important centru deprofit al companiei, Petrom a încheiat în ultimii ani mai multecontracte cu giganţi internaţionali, aşa cum este cazulamericanilor de la ExxonMobil, pentru identificarea de noi resursesau pentru mărirea potenţialului unor perimetre care se află înexploatarea companiei de zeci de ani.
În ceea ce priveşte partea de rafinare, pentru prima dată de laprivatizare, acest segment a înregistrat profit în 2010 încontextul în care Petrom a luat decizia ca Arpechim, una dintrecele două rafinării, să fie oprită şi scoasă la vânzare.
În ceea ce priveşte rafinăria Petrobrazi, capacitatea acesteiaurmează să fie redusă în contextul în care reprezentanţii Petromspun că există în acest moment o supracapacitate de rafinare lanivel european care ar determina ca una din patru rafinării să-şiînchidă porţile.
Concomitent cu aceste restructurări pe partea de rafinare,Petrom a decis să-şi vândă afacerile din segmentul petrochimic,odată cu închiderea combinatului chimic Doljchim.
Jumătate de miliard de euro într-o nouăcentrală
Însă unul dintre cei mai importanţi paşi pe care compania i-afăcut a fost acela al intrării pe segmentul energetic. Într-operioadă de 20 de ani în care nu s-a construit nicio centrală nouăpe gaze, Petrom a decis să investească jumătate de miliard de euroîntr-o unitate de 860 MW, mai mare decât un reactor nuclear alcentralei de la Cernavodă.
Lucrările la această unitate au început de anul trecut, autrecut de maxim, iar în toamna anului viitor Petrom va deveni şiunul dintre cei mai mari producători de energie din România.Potrivit celor mai recente informaţii, până la jumătatea lui 2010aproximativ 1.500 de oameni munciseră pe şantierul de la Brazi şisute de companii fuseseră implicate în proiectul centralei.
Dincolo de intrarea pe parte de energie convenţională, care încazul Petrom are sens în contextul în care compania este al doileamare producător de gaze local, compania a intrat şi pe segmentulenergiilor regenerabile cu o investiţie de dimensiuni medii princare prospectează piaţa.
Astfel, la începutul acestui an Petrom a anunţat achiziţia unuiparc eolian, localizat în Dobrogea, a cărui capacitate ar puteaajunge la 54 MW. Petrom a anunţat că va investi în acest proiect100 de milioane de euro, morile de vânt urmând să fie instalate lajumătatea anului viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
