„Ne aşteptăm ca în 2014 să vedem tranzacţii pe partea telecom cablu. Vorbim de convergenţa între jucătorii de telefonie mobilă, fixă şi cablu“, a completat Vasilică.
Şi fondurile de investiţii vor fi active anul acesta, însă în principal la vânzarea unor companii pe care le au în portofoliu. Acestea au făcut investiţii în anii de creştere economică, intervalul 2007-2008, iar perioadele de cinci – şase luni sunt deja „foarte lungi“, de aceea vor fi presate să vândă, potrivit consultanţilor.
„Din nefericire criza a mărit perioada pe care deţinem o companie. Nu putem vinde în perioade de criză dramatică, deci ţinem mai mult companiile, ceea ce ne poate afecta return-ul. Vom încerca să trecem perioada asta de criză şi să vindem într-o perioadă mai favorabilă“, a declarat Cristian Nacu, partener Enterprise Investors.
În ceea ce priveşte achiziţiile, managerii fondurilor de investiţii au explicat că deşi există capital disponibil şi intenţia de a face achiziţii, calitatea proiectelor disponibile în piaţă nu este cea dorită.
„În România nu e vorba de capital sau de interes disponibil, ci de lipsă a proiectelor atractive pentru noi. Cel mai mult ne interesează creşterea şi nu găsim mereu o companie în care să vedem potenţial de creştere“, a spus Dan Fărcăşanu, director de investiţii al fondului de private equity Resource Partners.
Potrivit acestuia, tranzacţia optimă pentru fond, în piaţa din România, are o valoare de 10-15 mil. euro, piaţa nefiind încă suficient de dezvoltată pentru tranzacţii de mai multe zeci de milioane de euro.
Declaraţiile vin pe un fundal în care România a înregistrat o creştere economică surprinzătoare de 3,5% anul trecut, care a depăşit estimările analiştilor şi aşteptările mediului de afaceri. Această creştere a fost majoritar susţinută de industrie, în special de segmentul auto şi de agricultură.
Cu toate acestea, „faptul că ne surprinde această creştere arată că ea nu se vede. Ea provine în special din exportul de maşini şi utilaje şi din agricultură şi arată că nu rămâne mult în ţară. Consumul nu a crescut sau chiar a scăzut puţin. Singurul lucru care a crescut, cu 10%, sunt depozitele, ceea ce arată că e lipsă de încredere în piaţă“, a mai spus Cristian Nacu, adăugând că atâta timp cât nu e consum, fondurile de private equity nu sunt dispuse să investească.
Enterprise Investors a strâns un nou fond anul trecut de 314 mil. euro, iar Nacu afirmă că doreşte să facă în continuare achiziţii în România. „Tradiţional am investit 20-30% din fond în România, deci probabil vom face la fel. Ne uităm în continuare la retail, anumite tipuri de producţie, servicii financiare, sectoarele care au avut dinamicitate. Pentru asta trebuie însă să crească şi consumul intern şi să cheltuiască lumea bani“, a continuat Nacu.
Pentru Enterprise Investors, fund-raising-ul de anul trecut a fost unul dintre cele mai dificile, pentru că sentimentul investitorilor faţă de zona asta era destul de rece.
„Dacă nu era şi Polonia inclusă în zona asta, probabil ar fi fost imposibil“, a mai spus Nacu. Pe de altă parte, Dana Mirela Ionescu, chairman & CEO al Raiffeisen Capital & Investment, este de părere că ciclurile economice au o structură asemănătoare: prima care se resimte este bursa, iar apoi economia reală. De pe bursă în ultima perioadă semnalele care au venit au fost pozitive, astfel că este de aşteptat ca acestea să se regăsească şi în piaţă în perioada următoare.
„Cu toată această efervescenţă suntem într-un stadiu incipient de dezvoltare a pieţei.
Un investitor care intenţionează să investească 10 mil. euro în România trebuie să o facă în 13 zile în România. (...) Acumulările de capital intern cresc. Fondurile de pensii şi fondurile de investiţii au în total peste 7 mld. euro de investit în România. Banii aceştia se duc în străinătate pentru că fondurile nu au în ce să investească în România“, a mai spus Dana Mirela Ionescu.
Florin Vasilică,
partener, şef al echipei de asistenţă în tranzacţii, EY
Pentru anul 2013 am identificat un set de tendinţe foarte interesante. După o stagnare în anii 2010-2012 a numărului de tranzacţii vedem o creştere semnificativă în 2013.
Un sector care probabil va avea o evoluţie foarte dinamică în 2014 este cel de telecom, media şi tehnologie.
Partea de software şi IT continuă să fie atractivă, cu tranzacţii foarte mari şi interesante. Ne aşteptăm ca în 2014 să vedem tranzacţii pe partea telecom cablu, vorbim de convergenţa între jucătorii de telefonie mobilă, fixă şi cablu.
Fondurile de private equity vor continua să vândă din portofolii. Perioade de 5-6 ani sunt deja foarte lungi pentru aceste fonduri şi vor fi presate, probabil, să vândă.
Să sperăm că bursa va prelua o parte din aceste exituri de private equity.
Fondurile de asset management au în jur de 4 mld. care trebuie investiţi, iar aceşti bani sunt în mare parte investiţi în titluri de stat momentan.
Cristian Nacu,
partener, Enterprise Investors
Anul 2013 nu a fost un an fantastic pentru private equity. Trebuie întâi să îşi revină piaţa şi să crească consumul intern. Faptul că ne surprinde această creştere arată că ea nu se vede. Ea provine în special din exportul de maşini şi utilaje şi din agricultură şi arată că nu rămâne mult în ţară. Consumul nu a crescut sau chiar a scăzut puţin. Singurul lucru care a crescut, cu 10%, sunt depozitele, ceea ce arată că e lipsă de încredere în piaţă. Asta are efect asupra tranzacţiilor de private equity, pentru că firmele de private equity se uită în primul rând la consum. Întârzierea bursei se datorează aproape în exclusivitate statului care nu a făcut nimic să încurajeze privatizarea prin bursă. Fără câteva poveşti de succes precum Romgaz, oamenii nu se vor mai uita la piaţa românească. Să sperăm că nu va fi ca în 2007, un an de vârf după care interesul în bursă a dispărut.
Dan Fărcăşanu,
director de investiţii, Resource Partners
România e o zonă de interes alături de Polonia. Alături de acestea două mai investim şi în Letonia. În România nu e vorba de capital sau de interes disponibil, ci de lipsă a proiectelor atractive pentru noi. Cel mai mult ne interesează creşterea şi nu găsim mereu o companie în care să vedem potenţial de creştere. Motivul pentru care nu am văzut în ultimii ani investiţii de private equity este că nu sunt proiecte atractive pentru noi. Tranzacţia optimă pentru noi e între 10 şi 15 mil. euro. În România vom vedea foarte rar tranzacţii de ordinul multelor zeci de milioane, pentru că piaţa nu e încă acolo. Într-un fel e mai bine ca aceste investiţii să meargă spre companii mici şi mijlocii. Sunt unele fonduri care au ieşit din perioada de investiţie şi se concentrează pe portofoliu şi fonduri care se uită la alte proiecte. Marea majoritate a fondurilor nu pot să investească în companii cu EBITDA negativ.
Andrei Mocanu,
country manager, Kredyt Inkaso
Planificăm să ne listăm la bursa de la Bucureşti în următorii patru-cinci ani, dar mai aşteptăm un pic să creştem şi aici. La un an de activitate am ajuns la peste 12-13 portofolii de credite neperformante, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice. A fost un an destul de dinamic pentru tranzacţii cu neperformante. În 2014 sistemul bancar va scoate pe piaţă mai mult de un miliard. Cele mai multe vor fi IMM-uri. Dorim să ne dublăm activitatea anul acesta. Acţionarii Kredyt Inkaso au decis venirea în România având în vedere că piaţa din Polonia pe partea de neperformante e destul de matură şi preţurile sunt destul de mari. Noi avem un portofoliu destul de echilibrat. Am încercat să împărţim riscul pe segmente. Băncile au vândut până acum credite negarantate, unele dintre ele chiar şi cu întârzieri de o mie de zile. Anul acesta valoarea va fi egală pe IMM-uri, cât şi pe persoane fizice. Băncile până acum au vândut, în ultimii trei ani, 2-2,5 miliarde în active neperformante.
Dana Mirela Ionescu,
chairman & CEO, Raiffeisen Capital & Investment
În ultimii doi ani, piaţa a fost destul de efervescentă şi au început să se vadă semne de revenire încă din 2012.
S-a simţit o mare schimbare după Romgaz. Putem vorbi de piaţă înainte şi după Romgaz. Vedem tranzacţii comparabile care sunt de patru ori subscrise după Romgaz.
Anul acesta ne aşteptăm să vină IPO-urile Electrica şi CE Oltenia, precum şi Romtelecom care e aşteptată să se finalizeze.
Listarea Hidroelectrica a fost un pic amânată după ce compania a intrat din nou în insolvenţă. Nu avem o percepţie negativă a acestui fapt. E spre binele tranzacţiei că urmează o a doua perioadă de eficientizare. Suntem mandataţi cu Morgan Stanley să facem acest IPO.
Nu trebuie să avem o mentalitate de hit-and-run, pentru că vrem să construim o piaţă de capital, unde trebuie să ai tot felul de investitori, de la venture capitalists până la cei care investesc într-o companie deja matură, pentru ca firmele din România să aibă toată gama de resurse de finanţare.
Marinel Burduja,
director general, Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI)
În mediul bancar românesc, aceste numeroase bănci vor fi consolidate într-un final. Nu putem şti la ce număr se va ajunge, dar probabil vor fi mult mai puţine foarte curând.
Am sesizat o mare disponibilitate a pieţei de a constitui depozite, iar noi suntem singura bancă fără niciun fel de împrumut neperformant, explicaţia fiind că nu am început activitatea de creditare propriu-zis în piaţă.
Peste 95-96% din capitalul bancar din România e alcătuit din capitalul bancar străin, care, cu toate meritele, are o prezenţă oportunistă în România, în sensul că cei care investesc aici o fac pentru profit, nu pentru a dezvolta o ţară. România nu s-ar fi putut dezvolta la nivelul de azi fără investiţii străine, dar nu trebuie să lăsăm toată povara viitorului pe seama investiţiilor străine. E cazul să ne aducem aminte că dacă am făcut bani în România, moral şi corect ar fi să investim aici.
La creşterea economică aş fi extrem de fericit ca 2% să fie creşterea reală. Sper să avem o creştere care să nu se bazeze pe consum.
PREMIILE TOP TRANZACŢII
1. Cea mai mare tranzacţie: UniCredit Ţiriac Bank pentru preluarea portofoliului de retail al RBS
Septimiu Postelnicu, vicepreşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank, divizia GBS, a ridicat premiul acordat băncii pentru preluarea de la RBS a unui portofoliu care include active de 315 mil. euro şi pasive de 230 mil. euro. Din consorţiul care a intermediat listarea au făcut parte Goldman Sachs, Erste, BCR şi Raiffeisen Capital&Investment.
2. Cea mai mare tranzacţie pe bursă: Romgaz
Dana Mirela Ionescu, chairman & CEO, Raiffeisen Capital & Investment, a primit premiul pentru cea mai mare tranzacţie pe bursă. Listarea Romgaz a fost o tranzacţie fără precedent pentru statul român, care a obţinut 391 milioane de euro din vânzarea uni participaţii minoritare de 15%.
3. Cea mai curajoasă tranzacţie: World Class
Mikael Fredholm, CEO al World Class, a ridicat premiul pentru cea mai curajoasă tranzacţie. Managementul companiei, reprezentat de Mikael Fredholm (CEO), Milan Mirkovic (director dezvoltare) şi Gabriel Vasilescu (director operaţional), a fost cel care a iniţiat tranzacţia. Resource Partner şi cei trei manageri au preluat World Class.
4. Privatizarea anului: listarea Romgaz
Gabriel Dumitraşcu, şeful departamentului pentru privatizare din cadrul Ministerului Economiei, a spus că privatizările prin intermediul bursei vor continua în acest an.
5. Cel mai activ fond de investiţii: Axxess Capital
Cristina Mogoroase, partener al Axxess Capital, a ridicat premiul pentru cel mai activ fond de investiţii. În ultimul an, fondurile administrate de Axxess Capital au făcut trei achiziţii: Deutek, Nextebank şi Star Storage.
6. Cel mai mare management buyout: Siveco
Bogdan Ciungradi, vicepreşedinte financiar al Siveco, a ridicat premiul pentru cel mai mare management buyout. Managementul companiei de software Siveco a cumpărat de la fondurile de investiţii Intel Capital şi Enterprise Investors un pachet de 32,5% din companie, tranzacţia fiind încheiată pentru o sumă de aproximativ 15 milioane de dolari.
7. Cel mai mare investitor pe retail: Kingfisher
Thibault Barbier, Strategy and organization representative al Brico Depot România, a ridicat premiul pentru cel mai mare investitor pe retail. Britanicii de la Kingfisher au preluat cele 15 magazine ale reţelei de bricolaj Bricostore într-o tranzacţie de aproximativ 75 de milioane de euro.
8. Cel mai mare investitor român pe piaţa de M&A în 2013: Dorinel Umbrărescu
Marinel Brurduja, directorul general al băncii Române de Credite şi Investiţii, a ridicat premiul pentru cel mai mare investitor român pe piaţa de M&A. Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a preluat ATE Bank de la grupul elen Piraeus într-un deal de 10 mil. euro. În fruntea directoratului băncii a fost numit Marinel Burduja.
