Companii

Unde se fac ambalajele în care Coca-Cola îşi „îmbracă” sucurile, iar Albalact şi Napolact laptele. Galerie FOTO

Fabrica de ambalaje Tetra Pak de la Gornji Milanovac

Fabrica de ambalaje Tetra Pak de la Gornji Milanovac

Autor: Mădălina Dediu Panaete

09.09.2013, 10:07 4741

La mai bine de 100 de kilometri sud de Belgrad, capitala Serbiei, după un drum de două ore, mai întâi pe autostradă şi apoi pe un drum plin de curbe mai line, dar la fel de dese ca cele de pe Transfăgărăşan, ajungi în micul oraş Gornji Milanovac, unde doar halele mari şi semnul Tetra Pak îţi dau de ştire că te afli lângă o fabrică de ambalaje.

Aici sârbii fac ambalaje pentru suedezii de la Tetra Pak de aproximativ 50 de ani, iar de aici pleacă camionele către 200 de companii producătoare de sucuri, nectaruri sau lactate din 52 de ţări, inclusiv România.

Chiar dacă drumul de la Belgrad este unul dificil, fabrica este situată în centrul Serbiei, cu distanţe aproximativ egale către graniţele cu Kosovo, Bulgaria sau  Bosnia, având în vedere că în prezent 70% dintre ambalajele făcute aici pleacă peste graniţe, în timp ce restul rămân pentru producătorii locali.

Printre companiile care îşi îmbuteliază sucurile în ambalaje „made în Serbia” este şi Coca-Cola Hellenic,  cel mai mare jucător de pe piaţa băuturilor răcoritoare. Totodată şi cei mai mari producători de lactate precum Lactalis (proprietarul LaDorna) sau FrieslandCampina (producătorul Napolact), dar şi compania cu acţionariat românesc Albalact îşi „îmbracă” produsele de aici. Circa 60% din ambalaje Tetra Pak destinate pieţei locale sunt realizate în Serbia.

Suedezii au început producţia de ambalaje în Gornji Milanovac, un oraş cu circa 40.000 de locuitori, în 1966, însă atunci acestea erau fabricate sub licenţă Tetra Pak de compania producătoare de ambalaje Tipoplastika. După 31 de ani, în 1997 suedezii achiziţionează această fabrică, iar în perioada 2012-2013 au investit opt milioane de euro în modernizarea ei şi creşterea capacităţii de producţie până aproape de dublare, după cum spun oficialii companiei.

Intrând în hala mare unde role de carton cu diametrul de circa doi metri se transformă în doar câteva zeci de minute în mii de ambalaje gata de umplut cu sucuri sau cu lapte, vezi cinci utilaje mari şi câţiva oameni care fac toată treaba. În fabrică se simte un miros uşor ca de plastic ars, care îţi dă de ştire că eşti într-o zonă industrială.

Angajaţii controlează totul de la câteva monitoare, iar maşinile rulează cartonul cu o viteză de câteva sute de metri pe minut.

Anul trecut au plecat pe porţile fabricii 1,9 miliarde de ambalaje, adică circa aproape 158 de milioane pe lună. Primul echipament pe care îl vezi intrând în fabrică este cel care pregăteşte rolele de carton la începutul procesului şi îi stabileşte calitatea. Mergând prin fabrică observi de-o parte şi de alta mai multe maşini care transformă un carton normal în ambalaje pentru industria alimentară. Una taie cartonul, una îl printrează cu numele şi specificaţiile fiecărui produs în parte, fie grecesc, românesc sau albanez şi una îi pune straturile de polietilenă şi aluminiu. Ambalajele pleacă în role, acestea urmând să aibă forma potrivită umplerii cu produse atunci când ajung la unitatea de îmbuteliere. În fabrică sunt şi angajaţi care verifică calitatea ambalajelor, ca nu cumva acestea să plece de aici fie mai mici sau mai mari sau cu scrisul greşit. De la verificare, ambalajele trec în depozitul care este separat de fabrică printr-un perete. Aici, între munţii de ambalaje poţi vedea şi un brand românesc: Fulga, produs din portofoliul producătorului de lactate Albalact.

Într-o ţară în care toate casele sunt din cărămidă, poienile sunt îngrijite şi în care mai toate terenurile agricole sunt cultivate, tractoarele şi nu căruţele fiind cele care „încurcă” circulaţia pe drumurile naţionale, agricultura şi nu industria este cea care pune pe masă majorităţii cetăţenilor sârbi „pâinea cea de toate zilele”. Chiar şi aşa, multe companii aleg Serbia ca loc unde să-şi dezvolte o unitate de producţie. Un exemplu este şi grupul Bosch care a anunţat o investiţie de circa 70 de milioane de euro într-o unitate de producţie pentru sisteme de ştergere pentru parbriz lângă Belgrad.

Tetra Pak mai deţine unităţi de producţie în Europa în ţări precum Suedia, Ungaria, Italia sau Germania, conform informaţiilor furnizate de companie.

Tetra Pak România face parte din grupul Tetra Pak South Eastern Europe, cu activitate în 14 ţări printre care şi Bulgaria, Croaţia, Serbia, Cipru, Grecia, Israel sau Slovenia. Cătălina Siriteanu, marketing director al Tetra Pak South Central Europe, spune că România este a treia ţară din acest grup, după Grecia şi Serbia pentru companie.

Suedezii de la Tetra Pak, prezenţi pe piaţa românească de 20 de ani, au încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 88 milioane de lei ( circa 20 mil. euro), un profit de 4 milioane de lei (940.000 euro) şi aproape 50 de angajaţi, conform datelor publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Clienţii din industria băuturilor răcoritoare pe care suedezii îi au în România sunt îmbuteliatorul PepsiCo, Tymbark şi European Drinks, compania deţinută de fraţii Micula fiind şi primul client al Tetra Pak de pe piaţa locală. Totodată, ambalajele făcute de Tetra Pak ajung la 75% din producătorii de lapte ambalat printre care şi Danone, Lactalis, Olympus, FrieslandCampina şi Albalact. Pe lângă ambalaje, Tetra Pak mai furnizează şi echipamente de procesare, distribuţie, dar şi maşini de ambalat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO