„Întrebaţi la Institutul de Statistică“, acesta este răspunsul pe care orice jurnalist l-a primit cel puţin o dată atunci când a făcut o solicitare la guvern sau la ministere, chiar dacă datele despre salariaţi, exporturi, bugetari sau investiţii ar trebui să fie documente folosite în activitatea curentă a celor care croiesc strategii şi proiecte de ţară. Deşi datele statistice oficiale sunt gratuite, portalul Tempo Online putând fi accesat de oricine, oficialii admit că proiectele de lege şi strategiile pe care le fac decidenţii politici se fac fără să se ia în calcul aceste date.
„Avem o slabă cultură statistică. (...) Ca sociolog, pot spune că Institutul Naţional de Statistică este o instituţie modernă, care se află cu mult înaintea altor instituţii publice. Cu toate acestea, în continuare investiţiile sunt prioritizate după feeling (bun simţ - n. red., engl.) sau în funcţie de nevoile de voturi, din păcate. Avem nevoie de planificatori, de specialişti care să ajute la elaborarea unor strategii de dezvoltare la nivel regional, iar experţii INS din regiune ne pot ajuta. (...) Nivelul statisticii dintr-o ţară este un indicator al dezvoltării ţării“, a spus vicepremierul Vasile Dâncu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. El a fost vineri prezent la evenimentul „Statistica oficială, suport în fundamentarea deciziilor politice“, organizat la sediul Institutului Naţional de Statistică cu ocazia a 157 de ani de activitate.
În 2015, cei 1.799 de angajaţi ai INS au calculat 1.100 de indicatori statistici, au efectuat 153 de cercetări statistice şi 92 de studii, lucrări şi analize, potrivit datelor din raportul anual pe 2015 al instituţiei.
Nici guvernanţii, nici parlamentarii nu folosesc suficient de mult statisticile, iar acest lucru are efecte negative, admit chiar cei care fac legile.
„Avem nevoie de o strategie pentru soluţii care să permită analiza unor cantităţi mari de date în statistică (big data), pentru că nu mai putem lua decizii fără a şti impactul acelei decizii asupra fiecărui cetăţean. Spre exemplu, multe dintre notele de fundamentare ale pachetelor legislative nu sunt de bună calitate şi de aceea ne trezim cu efecte nedorite asupra unor categorii de cetăţeni după ce legile sunt adoptate“, a spus deputata Andreea Paul, prim-vicepreşedinte al PNL şi lector univ. dr. la Facultatea de relaţii economice internaţionale din cadrul ASE.
Totuşi, Tudorel Andrei, preşedintele INS, a spus că dacă se doreşte o strategie pentru viitor care să folosească cantităţi mari de informaţii, instituţia pe care o conduce are nevoie în prezent de soluţii pentru a analiza datele. „Vrem să facem un memorandum pentru a putea folosi mai mult sursele administrative existente la nivelul instituţiilor publice şi avem nevoie de infrastructură pentru big data. (...) Dacă vrem o strategie pentru 2025, ne trebuie acum specialişti pregătiţi în big data. Noi am scos câteva posturi la concurs în acest domeniu, la care au aplicat 2-3 absolvenţi de doctorate obţinute în SUA şi în Franţa, dar când au văzut nivelul de salarizare întrebau dacă nu pot veni part time, salariile sunt foarte mici“, a mai spus Tudorel Andrei.
În 2015, salariul mediu în rândul angajaţilor INS a fost de 3.674 de lei brut pe lună, adică 2.577 de lei net pe lună. În acest sens, în opinia deputatului Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, INS are nevoie ca salariile să fie la „cel mai înalt nivel de expertiză“ şi să fie comparabile cu cele ale angajaţilor din instituţii precum Banca Naţională, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei sau Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
