Cresterea cotei de TVA anuntata pentru inceputul anului viitor, de la 19% la 22%, reprezinta, in opinia analistilor, atat o sursa suplimentara pentru veniturile bugetare, cat si o incercare de limitare a vitezei de crestere a consumului intern, in lipsa altor parghii.
"Majorarea cotei de TVA reprezinta o optiune buna si ar putea sa fie o parghie, poate mai eficienta decat alte masuri, de temperare a cresterii consumului", a declarat fostul ministru al Finantelor, Daniel Daianu.
In primul trimestru din 2005, Produsul Intern Brut a crescut cu 5,9%, pe fondul unei majorari a consumului cu peste 12%.
In opinia analistului economic, contracararea tendintei de expansiune a cererii interne este greu de realizat prin mecanismul dobanzilor, intrucat o mare parte a finantarilor neguvernamentale sunt acordate in valuta, iar preferinta catre euro va continua. Totodata, sentimentul de apreciere a monedei nationale va incuraja orientarea spre creditele in valuta, considerate mai ieftine.
"Conteaza ca va exista un supliment la bugetul public, dar trebuie amintit ca majorarea va fi amputata, in final, de reducerile preconizate pentru contributiile de asigurari sociale", a mai spus Daianu. El a avertizat asupra pericolelor privind continuarea procesului de apreciere a monedei nationale, in conditiile unor presiuni deja foarte mari pe deficitul extern.
La randul sau, fostul ministru al finantelor, Mihai Tanasescu, a apreciat ca principalul motiv care a stat la baza deciziei de majorare a TVA este cresterea consumului, care a determinat inflamarea deficitului de cont curent.
"Cota unica a lasat in piata 25.000 de miliarde de lei, circa 1,2% din PIB. Acesti bani s-au dus in principal in consumul din import, pentru ca nivelul cotei unice a favorizat in special persoanele cu venituri mari, care cumpara produse scumpe, aduse din strainatate", a spus Tanasescu.
Fostul ministru, in prezent presedinte al Comisiei de buget finante din Camera Deputatilor, a apreciat insa ca majorarea TVA este una dintre cele mai "rele" decizii care puteau fi adoptate, intrucat provoaca instabilitate fiscala si afecteaza in principal persoanele cu venituri reduse, care aloca majoritatea veniturilor pentru consum.
"Totul este efectul introducerii cotei unice. Ar fi fost mai normal ca Guvernul sa isi recunoasca greseala si sa majoreze cota unica, nu sa deschida un alt front, care afecteaza pe toata lumea. Puterea de cumparare va scadea, iar scumpirile vor crea nervozitate prin cresterea inflatiei. De altfel, cred ca actualul nivel de 16% nu este unul sustenabil, iar cota unica va fi majorata anul viitor", a mai spus Tanasescu.
Opinia celor doi este mai putin impartasita de analistul ABN Amro, Radu Craciun, care anticipeaza un efect marginal asupra consumului prin cresterea TVA.
El crede ca, in conditiile unei miscari unice a preturilor, o data cu majorarea TVA, BNR nu va urmari o contracarare directa si nu va interveni la nivelul dobanzilor. Si analistul ABN Amro se arata rezervat fata de utilizarea in continuare a cursului de schimb ca ancora antiinflationista.
"Ramane de vazut daca leul se mai apreciaza pentru a fi ancora dezinflationista, in conditiile unui asemenea deficit de cont curent", conchide Craciun.
La inceputul acestei saptamani, imediat dupa elaborarea proiectului de scrisoare suplimentara cu Fondul Monetar International, ministrul finantelor publice, Ionut Popescu, a declarat ca TVA ar putea fi majorata de la 1 ianuarie 2006, de la 19% la 22%.
Intelegerea cu institutia internationala include modificarea unor tinte macroeconomice, atat pentru acest an, cat si pentru 2006. Astfel, pentru 2005, obiectivul de inflatie a fost majorat cu 0,5 puncte, de la 7% la 7,5%, iar estimarea pentru deficitul de cont curent a urcat de la 6,5% la 7,75%.
Radu Craciun se arata surprins de nivelul redus convenit pentru deficitul de cont curent, afrimand ca 7,75% nu este o cifra realista in conditiile in care cele mai optimiste previziuni plaseaza acest indicator la 8%. Un nivel peste 8% este anticipat si de Daniel Daianu.
La nivelul bugetului de stat, autoritatile romane au convenit cu FMI un nivel al deficitului de 0,75%, iar pentru inflatia din 2006 se preconizeaza o tinta de 6%, fata de estimarea initiala de 5%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, miercuri, ca este nevoie de elaborarea unei viziuni fiscale pe termen mediu si lung si nu abordari punctuale, care sa serveasca doar ca informatii de senzatie.
Oficialul bancii centrale doreste o consultare la nivelul specialistilor economisti care sa permita elaborarea unui document pana la sfarsitul acestui an.
Pe de alta parte, premierul Calin Popescu Tariceanu a afirmat miercuri ca Guvernul lucreaza pentru elaborarea unui program pe termen lung de politici economice si fiscale, impreuna cu un grup de economisti ai Centrului de Politici Economice, ai Institutului National de Prognoza si ai Institutului National de Statistica, fara a include reprezentantii BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
