Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM),instituţia responsabilă cu protecţia şomerilor şi care le oferăsprijin pentru găsirea unui loc de muncă, nu a depus decât 17proiecte (cu o valoare maximă a finanţării de 85 mil. euro,potrivit estimărilor ZF) pentru obţinerea de fonduri europene, deşiare la dispoziţie 236 de milioane de euro până în 2013.
Ca urmare, autoritatea de management care gestionează baniieuropeni intenţionează să redistribuie fondurile alocateinstituţiilor statului către mediul de afaceri.
"Încercăm să realocăm banii de pe domeniile unde nu mai existăinteres şi nu se respectă trendul pe care l-au preconizat cei careau făcut repartizarea iniţială. În principiu, vrem să luăm dinbanii alocaţi pentru instituţiile publice şi să sprijinim mai multmediul privat, care poate oferi o creştere a numărului de locuri demuncă şi să prevină şomajul. În plus, problemele în implementare şiproiectele critice sunt ale instituţiilor publice, şi de aceea ecazul să ne adresăm mai mult mediului de afaceri", susţine CristinaZevedei, directorul general al AMPOSDRU, autoritatea de managementcare gestionează fonduri europene de 4,2 mld. euro pentrudezvoltarea resurselor umane, fonduri disponibile pâ nă în2013.
ANOFM este una din instituţiile privilegiate în cadrulprogramului de finanţare europeană pentru dezvoltarea resurselorumane, întrucât Axa prioritară 4, care vizează dezvoltareapersonalului din serviciul public de ocupare, se adresează aproapeexclusiv acestei instituţii, pentru că nu mai există alţipotenţiali beneficiari.
Dacă interesul ANOFM este scăzut pentru accesarea baniloreuropeni, la polul opus se află firmele private care vor să-şiinstruiască angajaţii, întrucât peste 20% dintr-un total de 5.597de proiecte au fost depuse în acest scop.
Până în prezent, au fost selectate proiecte în valoare de 413milioane de euro pentru trainingul angajaţilor din firmele private,în timp ce valoarea totală disponibilă până în 2013 pentru aceastălinie de finanţare este de 270 de milioane de euro.
Una din firmele private care au obţinut finanţare europeană învaloare de 4,5 mil. euro este Depro Inovaţie, o companie deconsultanţă care va face training pentru 4.000 de femei din mediulrural şi din oraşele mici, care vor să iniţieze sau să participe ladezvoltarea unei afaceri.
"Deşi unii reprezentanţi ai instituţiilor publice s-au opusacestei realocări, considerând că Fondul Social European are maimult o latură socială şi nu se adresează antreprenoriatului saurecalificării angajaţilor din mediul privat, având în vedere faptulcă există totuşi Axa 3 (destinată creşterii adaptabilităţiilucrătorilor şi a întreprinderilor - n.red.), putem încerca săredirecţionăm acolo o sumă mai mare de bani pentru că existăinteres. Condiţiile de pe piaţă s-au schimbat faţă de acum cinciani şi cred că e bine să încurajăm mediul de afaceri", explicăZevedei.
Programul pentru dezvoltarea resurselor umane are 7 axeprioritare şi 21 de domenii majore de intervenţie. Pentru ca baniisă fie realocaţi de la o axă prioritară la alta este nevoie deacordul Comisiei Europene.
"Există proiecte de calitate, proiecte aprobate, dar care nu auputut fi finanţate şi se află pe listele de rezervă", mai spuneZevedei.
În 2010 nu pierdem niciun ban
"În 2010 nu avem niciun risc de a pierde bani europeni, acestafiind primul semnal pozitiv, însă va exista acest risc pentru 2011,dacă nu avem de acum o viziune strategică în ceea ce priveşterealocarea. Dacă ar fi să calculăm absorbţia în funcţie de valoareacontractată, din 3,4 mld. de euro (fondurile disponibile fărăcontribuţia naţională), suma contractată de 1,2 miliarde de europână la 11 iunie reprezintă un grad de absorbţie de 30% lajumătatea programului", mai spune Zevedei.
Recent, autoritatea de management a obţinut o schimbare amodelului de contract de finanţare (a redus numărul de anexe de la17 la 4), iar prefinanţarea, care înainte se dădea în fiecare an deimplementare a proiectului (şi avea valoarea de 30% sau 40% dinvaloarea sumei nerambursabile alo cate pentru anul respectiv) va fioferită de acum încolo într-o singură tran şă, imediat dupăsemnarea con tractului, ceea ce înseamnă că valoarea prefinanţăriise majorează (iar procentul se va calcula din valoarea finanţăriinerambursabile, plus contri buţia beneficiarului).
"Această modificare va asigura cash flow beneficiarului şi serelaxează demararea proiectului. Dintr-o dată, beneficiarii voravea bani suficienţi să înceapă şi să-şi deruleze acti vită ţile,fără să mai existe sincope în desfăşurarea proiectului", mai spuneZevedei.
O altă modificare vizează relaxarea în ceea ce priveşte primacerere de rambursare: dacă înainte beneficiarul era obligat să plătească un procent fix de 35% din valoarea cererii de finanţarepentru recuperarea prefinanţării de către autoritatea demanagement, în prezent nu mai există o astfel de condiţionarepentru prima cerere de rambursare.
Beneficiarii care au întâmpinat probleme şi nu au putut să-şidepună cererile de rambursare şi-au motivat întârzierile prin maimulte aspecte: fie procedura achiziţiilor publice le-a îngreunatprocesul, fie au avut dificultăţi în iden ti fi careagrupurilor-ţintă sau au existat diferenţe de legislaţie în cadrulproiectelor în care există parteneri străini.
În perioada decembrie 2009 - mai 2010, beneficiarii au primitplăţi în valoare totală de peste 233,7 mil. lei (55,6 mil. euro),majoritatea provenind din prefinanţări, ceea ce înseamnă că existăprobleme în implementarea proiectelor şi de aceea cererile derambursare întârzie să apară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
