"Nu trebuie exagerat ca nu se da drumul la credite, pentru cadaca a ramas ceva solid intr-o companie, banca nu o executa si nicin-o sugruma, dar daca e doar ceva mentinut artificial si faraviitor, mai bine sugrumi si se reporneste de la zero", afirma MisuNegritoiu, directorul general al ING Bank.
El spune ca in continuare adevarata problema a supravietuiriieste la IMM-uri si la companiile locale mai mari care nu au avuttimp sa se consolideze pana cand a lovit criza si au de suferitcorectii masive.
"Antreprenorul roman nu trebuie sa dispere, ci sa invete capoate avea succes si dupa un esec, ca un esec te intareste. Are ladispozitie mai multi bani de la UE, a castigat experienta pentru ogestiune mai buna a resurselor financiare, a invatat sa ialucrurile mai domol."
Totusi, bancherul spune ca fondurile UE nu trebuie privite ca unpanaceu pentru economie. "Capacitatea de absorbtie a banilor UE nueste un proces de comanda, depinde de cum se misca economia."
Prognoza ING de crestere economica pozitiva pentru anul acesta(1,9% din PIB) se bazeaza in primul rand pe proiectiile privindcompaniile mari.
"Economia Romaniei este bazata pe companiile mari, nu avem aceamasa a IMM-urilor care dau constanta. Ne uitam la Dacia, Sidex,Petrom si la toate vedem cresteri. Probabil ca si agricultura o sacreasca si in a doua parte a anului isi mai revine si consumul peundeva."
Pe de alta parte, Negritoiu crede ca o perspectiva optimistaasupra economiei este ingreunata de "cateva distorsiuni majore"care se ascund sub actualul "calm aparent" de pe piete. "Mergem laintamplare, sistemul nu este gestionat activ, cu niste parghii caresa-ti dea confortul atingerii obiectivelor."
De asemenea, el atentioneaza ca Romania nu poate conta prea multpe economiile din Vest pentru absorbtia unor exporturi maimari.
"Problema datoriilor publice se muta in lant. A fost Grecia,urmeaza Portugalia, Spania si Marea Britanie, despre care se spuneca este cea mai expusa si ar putea avea nevoie de FMI. In urmatoriicinci ani adevarata crestere va fi in economiile emergente."
Negritoiu nu vede insa amenintari deosebite la orizont. "Bugetulde stat a iesit din zona de criza si cred ca suntem pe calea ceabuna cu limitarea cheltuielilor. Romania nu va avea probleme sa sefinanteze pentru ca statul nu a facut cine stie ce injectii decapital in economie." Ca atare, nu crede ca vor fi dificultati inrambursarea imprumutului de la FMI - pe care il considera "sansaRomaniei" in traversarea crizei - desi spune ca "este maisustenabil sa poti sa te opresti din tragerea de bani de la Fond,care in fapt este un «pompier«".
Cu experienta reformelor din anii '90, cand a fos ministru siconsilier prezidential, Negritoiu spune ca ajustarile din sectorulpublic sunt grele si de durata.
"Depinde si la ce ne raportam cand vorbim despre costurisociale. Ne raportam la anii trecuti cand traiam pe datorie? Sigurca trebuie mai intai sa ne privam de o seama de lucruri, nu poti satreci printr-o transformare fara privatiuni."
El spunea inca din toamna lui 2008 ca bancherii ar trebui sa seobisnuiasca sa mearga si la restaurante mai putin scumpe si sa olase mai moale cu motocicletele si masinile de lux pentru ca piataavea sa cada.
Vorbind despre piata bancara in 2010, Negritoiu o vede "destulde plata" si fara perspective de imbunatatire substantiala arezultatelor.
"S-ar putea ca rezultatele pe 2010 sa nu fie mai bune pentrubanci decat in 2009. Nu vad o revenire a veniturilor per ansamblu,chiar daca riscul este mai controlabil si provizioanele nu vor maifi la acelasi nivel. Nici macar in anii ce vin nu se vor repetaprofiturile pietei din 2008."
Pe piata monetara si valutara volatilitatea crescuta din 2009este pe cale de disparitie, crede bancherul. "BNR nu se maiconfrunta cu spectrul deprecierii leului si s-a relaxat. Face cetrebuia sa faca din 2009. Poate nu era rau sa fi lasat atunci leulsa se deprecieze, dar i-a fost frica pentru ca nu stia unde s-ar fioprit."
El sustine ca scaderea dobanzii de politica monetara nu duceautomat in jos dobanda la credite, pentru ca bancherii se lovesc demai vechea problema a "rupturii de maturitate": trebuie sa finantamcredite ipotecare cu resurse pe termen scurt.
"In continuare nu avem preturi pentru bani dincolo de o luna sinu pot sa finantez credite ipotecare in lei din resurse overnight.Problema este cum transform depunerile dintr-un cont de economiiintr-un credit pe 3 sau 15 ani. De aici provine spread-ul foartemare, pentru ca in materie de pasive totul este pe termen scurt sivolatil, in timp ce creditarea este pe termen mediu si lung."
Negritoiu spune ca s-a dus vremea in care fluxurile de baniveneau constant catre banci, iar riscul de lichiditate cere maimulta atentie decat inainte de criza.
Pe de alta parte, "mai nimeni nu cumpara credite in lei"."Oamenii se uita la stabilitatea dobanzii la euro, pe cand la lei ealta volatilitate, piata locala se conduce mult mai greu, e expusasi la factori de risc. E imposibil sa reduci ponderea creditului ineuro de la 60% la 10%. Asa ca bancii nu-i ramane decat sa ia pasivein lei si sa le transforme in active in euro, pentru ca sunt maiieftine si asa introduce un alt set de riscuri pe langa cel delichiditate si de ruptura a maturitatilor."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
