Bancherii ar putea să mai scadă din dobânzile la creditedeoarece au lichidităţi suficiente, dar deocamdată aşteaptărevenirea cererii din partea clienţilor şi se pregătesc pentrureluarea creditării cu oferte de refinanţare a clienţilor de laconcurenţă, este concluzia participanţilor la un seminar organizatde ZF în parteneriat cu Alpha Bank, casa de avocatură Salans şicompania de consultanţă Ensight.
"Sistemul bancar a reuşit să treacă de criză şi băncile îşipermit, cu lichidităţile pe care le deţin, să vină cu oferte definanţare atractive. Nu cred că ascunde nimeni faptul că în acestmoment facem credite de refinanţare, dar sper ca această perioadăde încălzire să se termine curând pentru că refinanţările nu ajutăla reluarea creditării", a declarat Radu Gheţea, preşedinteleAsociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank.
Soldul creditelor acordate populaţiei şi companiilor a stagnatîn ultimii doi ani, la circa 200 de miliarde de lei (49 mld. euro)din cauza lipsei cererii solvabile, dar şi a înăspririi condiţiilorde creditare. Bancherii susţin însă că cererea de credite dinpartea companiilor începe să îşi revină, dar clienţii individualinu dau semne că vor să-şi majoreze cheltuielile.
"Avem tot mai multe cereri de credite pentru investiţii şicred că în perioada următoare va creşte numărul investiţiilorpentru majorarea capacităţilor de producţie având în vedereevoluţiile foarte bune ale industriei şi exporturilor. Finanţărileacordate de bănci se vor concentra anul acesta în zona companiilorşi vor fi mai degrabă împrumuturi pentru investiţii decât pentrucapital de lucru", a precizat Sergiu Oprescu, preşedintele executival Alpha Bank. El remarcă vârful procentului de utilizare acapacităţii de producţie, care a urcat la 77%, cel mai înalt niveldin ultimii şapte ani, în timp ce tot mai mulţi manageri de firmeau în faţă liste consistente de comenzi. Pe această bază,antreprenorii ar trebui să înceapă să se gândească la investiţiipentru extinderea capacităţii de producţie.
Pe de altă parte, Oprescu spune că se simte în continuarereticenţa la îndatorare a clienţilor persoane fizice şi se aşteaptăla o revenire pe plus a consumului populaţiei undeva spre sfârşitulacestui an, în condiţiile în care populaţia simte cu un anumitdeclaj revenirea afacerilor companiilor.
Tocmai în momentul în care bancherii se pregătesc să reiavânzarea de împrumuturi pe fondul primelor semnale de revenire aeconomiei, BNR anunţă că politica anticiclică după care se ghideazăar putea să o forţeze să pună din nou piciorul pe frână, pentru acontrabalansa eventualele excese ale băncilor.
"Băncile sunt actori economici şi este normal să aibă opolitică prociclică, dar noi suntem prin definiţie anticiclici şine pregătim să reluăm rolul de frână. Evoluţia dezirabilă în cazulreluării creditării ar fi de creştere a capacităţii de a luacredite a companiilor, mai degrabă decât de relaxare a condiţiilorde creditare de către bănci", a declarat Bogdan Olteanu,viceguvernatorul BNR. El a precizat că banca centrală pregăteştedeja noi reglementări prudenţiale, care vizează implicit limitareacreditării în valută, în contextul în care asemenea discuţii au locla nivel european.
Gheţea susţine că este de dorit ca riscul valutar la care suntexpuşi clienţii să fie cât mai redus, dar nu este de acord cusoluţia limitării prin reglementări. "Nu e bine să expunem oameniila credite care le pot aduce riscuri importante, dar nu cred călimitarea prin măsuri administrative este soluţia în acest caz.Trebuie să lăsăm piaţa liberă", consideră Gheţea.
Chiar dacă bancherii spun că împrumuturile pentru companiivor fi motorul finanţărilor, anul acesta nu toate sectoareleeconomiei îşi revin în acelaşi timp, oportunităţi de creştereexistând în special în industrie, segment susţinut puternic deexporturi.
În schimb, companiile de tehnologie găsesc foarte greu clienţinoi şi jucătorii din această piaţă se aşteaptă ca o parte dinfirmele de profil să nu supravieţuiască crizei.
"Nu am văzut semne de redresare a activităţii în sectorultehnologic. Cuvântul de ordine în discuţiile cu potenţialii clienţieste cost cutting (reducerea cheltuielilor - n.red.). Noi am avut ocreştere de 60% anul trecut, dar cifrele sunt înşelătoare. Amcrescut pentru că doi din principalii noştri competitori au datfaliment, nu pentru că a revenit cererea", a spus Gabriel Marin,directorul executiv al distribuitorului IT&C Omnilogic.
Multe companii au ajuns să aibă probleme cu rambursareacreditelor contractate în ultimii doi ani, pe fondul scăderiicifrelor de afaceri, bancherii fiind nevoiţi să accepte soluţii derestructurare a datoriilor.
"Vom ieşi din criză în momentul în care vom vedea mai multedosare de credite noi decât de restructurări, vor fi mai puţinelitigii şi vor scădea anagjările din departamentele de insolvenţă",crede Magdalena Răducanu, managing counsel la casa de avocaturăSalans.
Bancherii admit că într-un final sunt nevoiţi să renunţe la oparte din creanţele cu probleme, inclusiv prin vânzarea acestora lapreţuri foarte mici, pentru a putea acorda finanţări noi din baniiobţinuţi.
Băncile vor suporta prin pierderile din credite neperformante"factura crizei", susţine Gheţea. De fapt, precepţia publicului afost aceea că băncile au dus la declanşarea crizei, ceea ce agenerat o imagine negativă în ochii clienţilor, iar această imaginenu poate fi corectată decât printr-o apropiere mai mare faţă declienţi, susţin consultanţii.
"Recuperarea imaginii pozitive a băncilor poate avea loc doarprin interacţiunea directă cu clientul în sucursală. Sucursalarămâne principalul element al relaţiei cu banca, de aceea clienţiiau reacţionat mai degrabă negativ la apariţia canalelor bancarealternative", a comentat Martin Tixier, director în cadrulcompaniei de consultanţă în management Eurogroup Consulting.
Bogdan Olteanu, viceguvernator alBNR
Băncile sunt actori economici şi este normal să aibă opolitică prociclică. Totuşi, evoluţia dezirabilă în cazul reluăriicreditării ar fi de creştere a capacităţii companiilor de a luacredite, mai degrabă decât de relaxare a condiţiilor de creditaredin partea băncilor. Principala problemă a ultimilor doi ani esteaceea că jucătorii din economia reală nu au putut depune proiectebancabile din cauza scăderii garanţiilor şi a unui grad ridicat deîndatorare.
Sergiu Oprescu, preşedintele AlphaBank
Avem tot mai multe cereri de credite pentru investiţii şi credcă în perioada următoare va creşte numărul investiţiilor pentrumajorarea capacităţilor de producţie. Finanţările se vor concentraanul acesta în zona companiilor şi vor fi mai degrabă împrumuturipentru investiţii decât pentru capital de lucru. La retail,aşteptăm reluarea consumului undeva la sfârşitul acestui an sauînceputul anului viitor, lucru care se va reflecta în creditelepentru clienţii individuali.
Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank
Băncile trebuie să plătească factura crizei şi acest lucru seva petrece mai mult timp de acum înainte. Marjele de dobândă sereduc, ceea ce arată că băncile sunt dispuse să-şi asume oprofitabilitate redusă mult timp după achitarea acestei facturi.Trebuie să ne asumăm acele credite care nu s-au mai întors la timp.Pentru a asigura continuarea activităţii, aceste credite trebuiescoase din bilanţ şi din puţinii bani pe care îi primim să dămcredite mai departe.
Magdalena Răducanu, managing counsel la Salans
Vom ieşi din criză în momentul în care vom vedea mai multedosare de credite noi decât de restructurări, vor fi mai puţinelitigii şi vor scădea angajările din departamentele de insolvenţă.(...) Legislaţia bancară trebuie să se adapteze la legislaţiaeuropeană, iar cuvântul de ordine va fi prudenţa. Băncile nu maipot face paşi înapoi în ceea ce priveşte produsele şi serviciileoferite, dar trebuie pus accentul pe educaţia financiară aclienţilor individuali.
Martin Tixier, director în cadrul EurogroupConsulting
Clienţii au reacţionat mai degrabă negativ la introducereacanalelor bancare alternative deoarece pentru ei sucursala rămâneprincipalul element al relaţiei cu banca. Recuperarea imaginiipozitive a băncilor poate avea loc doar prin interacţiunea directăcu clientul în sucursală. (...) Loialitatea clientului faţă debancă este foarte importantă. Preţul este un element central înacest caz, dar calitatea serviciilor oferite cântăreşte tot maimult.
Gabriel Marin, directorul executiv al Omnilogic
Nu am văzut semne de redresare a activităţii în sectorultehnologic. Cuvântul de ordine în discuţiile cu potenţialii clienţieste cost cutting (reducerea cheltuielilor - n.red.). Noi am avut ocreştere de 60% anul trecut, dar cifrele sunt înşelătoare. Amcrescut pentru că doi din principalii noştri competitori au datfaliment, nu pentru că a revenit cererea. (...) România nu arefundamente pentru un model original de creştere şi va urma trendulmondial.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
