Ministerul Finanţelor a vândut ieri prima emisiune deobligaţiuni în euro lansată în acest an pe piaţa locală, atrăgândsub un miliard de euro, deşi în iulie are un vârf de plată deaproximativ 2,4 miliarde de euro.
Statul a amânat astfel încă o dată ieşirea pe piaţainternaţională de capital, pregătită la nivel tehnic încă dintoamna anului trecut.
Ministerul Finanţelor a susţinut însă că nu se află sub niciopresiune pentru a face rost de lichidităţi, astfel încâtrezultatele licitaţiei de ieri au fost catalogate dreptmulţumitoare.
"Băncile au cotat foarte bine, aşa cum ne şi aşteptam. Amacceptat o valoare mai mare decât suma anunţată, în condiţiile încare randamentul maxim a fost de 4,9% pe an, rezonabil pentru oscadenţă de trei ani în condiţiile actuale de pe pieţelefinanciare", a declarat pentru Mediafax Bogdan Drăgoi, secretar destat în Ministerul Finanţelor.
În iulie România are un vârf de plată cu titluri în euroscadente de aproximativ
2,4 mld. euro, iar în anticiparea acestui moment BNR a hotărâtla sfârşitul lunii martie să elibereze circa 1,3 mld. euro dinrezervele minime în valută.
În urmă cu doi ani Trezoreria atrăgea tot de pe piaţa internă unîmprumut sindicalizat de 1,2 miliarde euro, care va avea scadenţape 23 iulie.
Volumul total al cererii băncilor la licitaţia de ieri a fostde 1,247 mld. euro, din care 1,14 mld. euro în cont propriu.
Costul pare totuşi ridicat având în vedere că CDS-urile aucoborât în ultima vreme spre 230 de puncte de bază, la jumătatefaţă de vara trecută şi sub nivelul de peste 300 de puncte de laînceputul lui 2011. Însă, decizia BCE de majorare a dobânzii dereferinţă la 1,25% s-a resimţit, influenţând dobânzile la europentru instrumente pe trei ani. Pentru un plasament pe trei aniîn euro, dobânda pe pieţele internaţionale urcă spre 2,4% pe an,la care se adaugă şi riscul de ţară, care înseamnă încă 2,3%, darşi marja de câştig a investitorului.
"Licitaţia nu poate să fie caracterizată nici ca un succes, nicica un eşec. Poate fi caracterizată ca o licitaţie bună. Am fiputut spune că licitaţia a fost un succes dacă suma atrasă ar fidepăşit 1 mld. euro, apropiindu-se de valoarea eliberată de BNRdin rezervele minime obligatorii. Cred că există bănci care vor săretragă bani din România şi nu au fost interesate de randament.Costul nu este prea mare. Pe pieţele externe nu cred că ar fiobţinut acest preţ, având în vedere faptul că trebuia să plăteascăşi o primă, astfel că probabil ar fi trecut de 5%. Şi nu este sigurcă de pe pieţele externe ar fi atras această sumă", apreciazăNicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Marius Stoica, directorul trezoreriei BRD, consideră cărezultatul nu ar fi fost foarte diferit în cazul ieşirii pe piaţaexternă, deşi acolo prima cerută de investitori ar fi putut fi cevamai mare.
La licitaţie au participat cele 12 bănci care acţionează cadealeri primari pe piaţa titlurilor de stat, iar prin intermediulacestora au avut posibilitatea să participe la licitaţie atâtinvestitori instituţionali, cât şi clienţi individuali. Titlurilevor putea fi tranzacţionate ulterior atât pe piaţa secundarăadministrată de BNR (prin sistemul SaFir), cât şi prin intermediulBVB.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru finanţareadeficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publicescadente.
Primul împrumut în euro pe plan local a fost derulat în 2009,când Finanţele au plasat obligaţiuni pe patru ani de 400 mil. euro,plătind o dobândă de 5,25% pe an.
Mai ieşim pe pieţele externe?
Chideşciuc consideră că România nu a ieşit până acum pe pieţeleexterne pentru că nu există apetit pentru titlurile româneşti dincauza unui complex de factori care includ incertitudinea politică,neîncrederea în continuarea performanţelor fiscaleanunţate.
"Este de dorit ca România să iasă şi pe pieţele externe, chiardacă este mai scump, pentru că ar da un semnal pozitiv. DeşiFinanţele au anunţat posibilitatea ieşirii pe pieţele externe, nua au ieşit pentru că nu există apetit. Cred că vor încerca să iasăşi pe pieţele externe. Nu exclud cel puţin încă o reducere arezervelor minime obligatorii în valută sau chiar două. Şi amputea să mai vedem şi o altă emisiune în euro pentru piaţalocală", a spus Chideşciuc.
Analiştii au avertizat de mai multe ori că structura datorieiRomâniei are un profil nefavorabil al scadenţelor şi numai pieţeleexterne putem să atragem sume mai mari pe termene mai mari.
Ministerul Finanţelor a început încă din vara anului trecut sălucreze la un nou program de finanţare de pe pieţele externe printitluri emise pe termen mediu într-un cadru prestabilit, înfuncţie de nevoi şi de oportunităţile de piaţă. A angajat douăbănci care să se ocupe de intermediere - Société Générale şi ErsteGroup.
Nevoia unui astfel de program de finanţare curentă şi chiar aunei structuri de management dedicate la nivelul MinisteruluiFinanţelor este pe deplin justificată de dinamica alertă adatoriei publice, inclusiv a celei externe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels