Ultimii ani au adus provocări pentru majoritatea companiilor pe piaţa locală, iar jucătorii din industria băuturilor răcoritoare nu fac excepţie, mai ales în contextul în care din 2024 vor plăti o taxă în plus în funcţie de cantitatea de zahăr din băuturi. Cu toate acestea, marii îmbuteliatori nu au pus pe hold investiţiile în dezvoltare, mai ales că multe dintre unităţile de producţie de pe plan local sunt huburi de unde pleacă băuturi către alte pieţe din jurul României. Consumul scade, dar marile companii continuă investiţiile în speranţa că bugetul românilor se va îmbunătăţi.
Un exemplu în acest sens e fabrica din Ploieşti a Coca-Cola HBC, a doua cea mai mare unitate a grupului la nivel european şi care a fost în ultimii ani kilometrul zero al investiţiilor gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare, cea mai recentă dezvoltare implicând creşterea depozitului High Bay, o investiţie de peste 30 de milioane de euro care îi va permite producătorului majorarea capacităţii de depozite. Miza? Continuitatea operaţională şi un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare şi apă cresc exponenţial, iar planurile de producţie trebuie să reflecte cererea.
„Anual investim în medie 40 de milioane de euro în România. În ultimii cinci ani am investit peste 200 de milioane de euro, dar e greu de spus exact cât investim pe an pentru că proiectele se derulează pe parcursul mai multor ani. De exemplu, investim 30 de milioane de euro într-un depozit High-Bay lângă fabrica din Ploieşti, proiect care va fi finalizat în principiu la jumătatea anului viitor şi care a primit aprobarea în urmă cu un an”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, cu afaceri de peste 640 milioane de euro anual.
Odată cu investiţia în noul depozit, îmbuteliatorul unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna şi Schweppes va opera un volum mult mai mare de livrări din propriul propriul depozit, ceea ce se traduce într-o optimizare a timpilor de livrare către clienţi, eficientizarea rutelor de transport, a costurilor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate.
„Am aplicat pentru un ajutor de stat, dar nu am primit aprobare, însă oricum această investiţie era deja inclusă în bugetul propriu de investiţii. Investim circa 30 de milioane de euro şi practic extindem depozitul cu 60% faţă de capacitatea actuală”, a mai spus Jovan Radosavljevic.
