Guvernul încearcă să majoreze numărul de contributori la fondulde sănătate prin obligarea tuturor pensionarilor să plăteascăcontribuţii la fondul de sănătate, dar tot vor mai rămâne încă 10,7milioane de persoane care nu vor plăti pentru o asigurare desănătate.
Ieri, reprezentanţii Guvernului au decis ca toţi pensionariicare câştigă o pensie de peste 740 de lei să cotizeze la fondul desănătate, în condiţiile în care până în prezent limita minimăpentru această contribuţie era de 1.000 de lei. Noutatea este însăcă procentul de CASS, de 5,5%, se va aplica întregii sume, ceea ceînseamnă că şi cei cu pensii mai mari de 1.000 de lei vor fiafectaţi (pentru că ei plăteau până acum contribuţie numai pentrusuma cu care se depăşea plafonul de 1.000 de lei).
Prinaceastă măsură, Guvernul estimează ca va face economii de 1,4 mld.lei (peste 330 mil. euro). Statul cheltuie anual 10 mld. europentru plata pensiilor, însă deficitul la bugetul de pensii a ajunsîn prezent de 1,7 mld. euro. Astfel, un pensionar care are o pensiebrută de 1.500 de lei va cotiza la fondul de sănătate cu 82,5 leipe lună anul viitor, spre deosebire de contribuţia de 27,5 lei/lunăpe care o plăteşte în prezent. Cu alte cuvinte, prin includerea însistemul de contribuţii la sănătate a încă 2 milioane depensionari, aproape 3 milioane de oameni vor avea pensii nete maimici decât în 2009.
Banii economisiţi prin noua măsură vor fi folosiţi pentru platamedicamentelor compensate (238 mil. euro) şi pentru funcţionareaspitalelor (92 mil. euro). Suma ar putea creşte şi prin includereapersoanelor casnice, adică a celor aproape 940.000 de români carereprezintă calitatea de soţ, soţie sau părinţi fără venituri aflaţiîn întreţinerea unei persoane asigurate.
Ministerul Sănătăţii a transmis însă aseară un comunicat princare preciza că "alte categorii de persoane, ca de exemplu rudelede gradul I ale unui asigurat - soţul, soţia şi părinţii - fărăvenituri proprii, rămân în continuare exceptate de la plataacestora". În prezent, la o populaţie de 21,5 mil. locuitori,România are 10,7 mil. asiguraţi la fondul de sănătate, mai puţin dejumătate dintre aceştia (40%) fiind salariaţi, restul fiindasiguraţi finanţaţi de stat, reprezentaţi de copiii minori şistudenţii care nu lucrează, precum şi persoanele casnice care suntco-asigurate de un membru al familiei care lucrează.
"Includerea pensionarilor în sistemul de contribuţii reprezintăo măsură normală, pentru că salariaţii asiguraţi nu-i pot susţinepe toţi cei care au nevoie de servicii medicale. Ar fi bine să seconcretizeze şi măsura care vizează co-asiguraţii, pentru că nueste corect ca o familie întreagă să beneficieze de serviciigratuite doar dacă există un singur asigurat în componenţa sa, maiales dacă o parte din membri au posibilitatea să muncească", a spusCarmen Marcu, managerul Spitalului de Urgenţă din Târgovişte.
O altă posibilitate de lărgire a bazei de contribuabili ar puteafi reprezentată de includerea în sistem a părinţilor care folosescservicii medicale gratuite pentru copiii lor şi care nu raporteazăniciunei instituţii de stat dacă au contribuit sau nu la sistemulde asigurări de sănătate.
"Nu există nicio legătură între asiguarea părinţilor şi cea acopiilor, care beneficiază gratuit de servicii medicale până lavârsta de 18 ani sau tinerii care studiază până la 26 de ani şi nuau venituri din muncă. Nu ştiu dacă pot fi extrase datele privindcâţi dintre părinţii care vin cu copiii la spital sunt asiguraţi",au spus reprezentanţii biroului de presă ai CNAS.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
