Cum s-a vazut de pe margine Vizita directorului FMI sau despre fericirea de a te imprumuta cu 20 de miliarde de euro

31 mar 2010 Autor: Sorin Paslaru

"Psst, psst, la Grece." Jurnalista de la TF1 isi face atent operatorul sa reporneasca inregistrarea, dar directorul FMI Dominique Strauss Kahn nu insista prea mult.
Are alte intrebari la care trebuie sa raspunda. Mult mai generale, nu despre situatii concrete. Apetenta romanilor de a discuta probleme globale chiar daca gunoiul e la usa s-a vazut si in timpul vizitei de o ora a "stapanului banilor lumii", directorul FMI, in aula Academiei de Studii Economice din Bucuresti.
Majoritatea intrebarilor s-au referit la chestiuni teoretice, metafore despre doctori care consulta pacienti, cine pot fi castigatorii in noua economie globala si mai putin despre cine este vinovat de exemplu ca Romania a ajuns sa ia intr-un singur an 7 miliarde de euro de la FMI, adica o treime din toata datoria publica acumulata intre 1990 si 2008.
Probabil ca sunt rare ocaziile in care un bancher care iti cere acum sa tai salarii si pensii in schimbul banilor, iar in urma cu 10 ani cerea inchiderea de companii de stat si banci in numele economiei de piata ale carei reguli au fost uitate acum in Occident sa fie primit cu aplauze chiar de cei care trebuie sa suporte aceste "conditionalitati".
Romania a facut 20 de ani de reforma sub indrumarea institutiilor de la Washington, adica aproape cat o generatie, dar din pacate nu a fost destul. Ieri am fost indrumati la "continuarea reformelor". Nu este clar daca exista vreun dead-line, in acest secol sau urmatorul, pentru aceste reforme, dar premisele sunt clare. In curand vom avea nevoie de un "nou acord" cu Fondul, dupa cum a anuntat presedintele Traian Basescu.
Dupa opt ani de crestere economica neintrerupta, rezervele tarii au fost administrate atat de bine de Guvern si Banca Nationala ca a trebuit sa perfectam un imprumut de 20 miliarde de euro, adica jumatate din bugetul anual consolidat, de la FMI si UE, pentru ca altfel eram in colaps.
A platit cineva pentru aceste erori de administrare a tarii? A reactionat cineva impotriva acestei situatii umilitoare? Nu, dimpotriva.
Cei mai inalti oficiali se felicita aratand chiar ca suntem premianti. De ce a venit directorul general al FMI in Romania?
"FMI a ales doua exemple de succes, Romania si Polonia, pentru a le vizita. FMI a cerut sa vina in vizita, a adresat o scrisoare Bancii Nationale", spunea ieri imediat dupa discursul lui Strauss Kahn din aula ASE viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
Chiar asa, un succes, domnule viceguvernator, cu -7% cadere economica, 700.000 de someri in plus, scaderi de salarii si mii de oameni in strada? Este acesta un succes?
"Domnule, m-ati intrebat dumneavoastra sa raspund eu sau vreti sa iau eu stiloul sa notez ce spuneti dumneavoastra? Daca nu ar fi fost acordul cu Fondul, am fi avut o scadere economica si mai mare", raspunde ferm si aproape iritat Cristian Popa.
De cat? Putea sa fie si mai rau decat este acum situatia? "Putea." Este limpede acum. Economia nu stie de fapt sa aprecieze ce bine este condusa de cei platiti din bani publici si numiti politic, de catre Parlament, in aceste pozitii.
Chiar a fost un succes acordul cu FMI? "Nu a fost un mare succes. Presedintele Traian Basescu a vorbit initial despre o centura de salvare, apoi am vazut ca s-au platit salarii si pensii cu banii de la FMI", spune Moisa Altar, profesor de moneda din cadrul ASE, care a fost si el ieri prezent la conferinta directorului FMI.
Cum a vazut conferinta? "Strauss- Kahn este un om care le stie bine. Are viziunea de ansamblu. Este 50% politician, 50% finantist, dar in aceasta pozitie trebuie sa fii si politician."
De ce si-a schimbat FMI-ul abordarea in ultimii ani? De ce este mult mai flexibil?
"S-a adaptat la conditiile care au aparut. George Calinescu spunea ca inteligenta este capacitatea de a te adapta."
Dar ce credibilitate mai are FMI sa ceara aplicarea principiilor economiilor de piata dupa ce statele mari, puternice, au cheltuit sute de miliarde de euro pentru a-si salva bancile de la faliment?
Ce se intampla daca bancile care au fost ajutate de statele occidentale nu ar fi fost salvate?
"S-ar fi ajuns la mari tulburari economice si sociale. Cei de la Lehman Brothers chiar au venit la noi (la Dofin, scoala doctorala in finante din cadrul ASE - n.red.) sa evaluam niste active pe care ei nu le puteau evalua. Isi facusera produse financiare asa de complicate ca nu le puteau evalua. Au venit la noi la recomandarea unui fost student. Ei lucrau cu Londra, dar ii costa 8.000 lire/ora. Au vrut sa vina la noi, am vazut cate ceva, dar contractul nu s-a mai facut pana la urma. Erau produse foarte riscante din cate ne-am dat seama. Aceasta este explicatia, ajunsesera sa nu mai stie nici ei ce au in conturi."
Daca nu ar fi fost salvate bancile, ar fi urmat prabusirea, afirma Moisa Altar. Iar riscul nu este trecut. "Keynes, spre exemplu, a avertizat in 1919 in timpul conferintelor de dupa Primul Razboi Mondial ca sunt poveri prea mari puse pe capul Germaniei. Numai asa a aparut Hitler. Daca bancile nu erau salvate acum, ar fi fost un risc similar. Riscul socio-politic era foarte mare."
Dar ce parere are Jan Cienski, corespondent al Financial Times pentru Europa de Est, unul din jurnalistii care l-au insotit ieri pe directorul FMI in Romania? De ce a ales FMI sa vina in Romania?
"Cred ca s-au uitat la tari care au avut performante diferite. Astfel, au mers in Polonia, care a avut o cu totul alta evolutie, mult mai buna, si nici nu a utilizat banii de la FMI, si Romania, unde a fost aplicat un program mult mai traditional."
Ce se se intampla daca Romania nu ar fi luat banii de la FMI?
"Economiile din zona est-europeana acumulasera multe dezechilibre care nu erau o problema cand PIB-ul era pe crestere. Cand criza a lovit, acestea au devenit vizibile. Dintr-o data, multe tari si-au dat seama ca sunt intr-o situatie mult mai dificila decat credeau."