Cel mai bine plătit manager din cadrul Curţii de Conturi a fost anul trecut Gheorghe Oană, vicepreşedintele Autorităţii de Audit din 2008 încoace, care a încasat, în medie, câte 14.200 de lei net pe lună, potrivit declaraţiei sale de avere. O astfel de funcţie este pregătită acum şi pentru Ilie Sârbu, fostul lider din Senat al PSD şi socrul premierului Victor Ponta.
Veniturile mari asigurate de un post în managementul Curţii de Conturi, instituţia care, conform Constituţiei, controlează modul de formare şi de administrare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, au făcut ca aceasta să devină unul dintre cei mai râvniţi angajatori de la stat. La începutul săptămânii trecute, Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD, anunţa că partidul îl va susţine pe Ilie Sârbu în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, la Autoritatea de Audit. Ilie Sârbu a renunţat la poziţia de lider al grupului din Senat al PSD, afirmând că renunţă şi la politică.
„Curtea de Conturi are două elemente mari de atracţie, este un borcan cu miere din două puncte de vedere: veniturile sunt foarte mari, garantate pentru o perioadă de nouă ani şi, teoretic, este un element de forţă politică. Controalele făcute de această instituţie pot fi jucate foarte bine în luptele politice, pentru că analizele făcute pot fi extrem de valoroase. (…) Din punctul meu de vedere, Curtea de Conturi este un angajator foarte atractiv: salarii mari, siguranţa locului de muncă pentru un termen foarte lung, oferă un statut cu care oricine «se poate da mare pe unde merge» şi mai are şi elementul de forţă politică. Cred că Ilie Sârbu a făcut o algere bună, va avea un viitor liniştit“, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.
Totuşi, profesorul Coşea crede că elementul politic pe care îl poate avea o funcţie la Curtea de Conturi şi-a mai pierdut din importanţă, având în vedere că, atunci când Nicolae Văcăroiu, actualul preşedinte al instituţiei şi fost premier (în 1992- 1996), a făcut afirmaţii „foarte grave“ în ceea ce priveşte nivelul evaziunii (că ponderea economiei subterane este de circa 35% în România.), acest lucru nu a fost prea amplu dezbătut.
„Poate şi faptul că face parte dintr-o generaţie mai veche, a lui Ion Iliescu – care la rândul său nu mai are importanţa pe care o avea în PSD – a făcut ca importanţa politică dată de posturile în Curtea de Conturi să se mai piardă“, a mai spus Coşea.
Poziţiile de vicepreşedinte, de preşedinte şi de consilier de conturi, care fac parte din structura de management din cadrul Curţii de Conturi, sunt remunerate cu venituri de peste 10.000 de lei net pe lună şi sunt „garantate“, conform legii, pentru o perioadă de nouă ani. Mandatele nu pot fi prelungite sau reînnoite după această perioadă. Membrii conducerii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere.
Din 3 în 3 ani, Curtea de Conturi înnoieşte o treime din consilierii de conturi, pe măsură ce expiră mandatele celor aflaţi în funcţii.
Curtea de Conturi are un buget anual de peste 200 de milioane de lei, din care 82% este destinat cheltuielilor de personal, potrivit datelor publicate de instituţie. Deşi ani de zile rapoartele Curţii de Conturi făcute în urma controalelor erau „aruncate la gunoi“, în ultimii trei ani câteva cazuri au făcut carieră în rândul opiniei publice, unul dintre ele fiind cel prin care omul de afaceri Horia Simu a beneficiat de o despăgubire supraevaluată cu circa 100 de milioane de euro de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
