Economiile sunt la începutul unui nou ciclu de dezvoltare, maiechilibrat în dinamică şi mai sănătos decât precedentul, iarcontabilitatea este un jucător cheie pentru dezoltarea economicăsustenabilă în viitor.
Aceasta este una dintre concluziile conferinţei "Regândireaafacerilor - plusvaloare în funcţia financiar-contabilă" organizatăde ACCA şi Ziarul Financiar.
"Dacă vrem să ne gândim la viitor, trebuie să ne gândim laschimbări. Acestea vor afecta şi profesia contabilă. Contabilitateatrebuie să răspundă schimbărilor. Trebuie să anticipăm schimbărileşi să ajutăm mediul de afaceri să se adapteze la viitor.Contabilitatea este un jucător cheie pentru dezvoltarea economicăsustenabilă în viitor", a declarat Helen Brand, director executival ACCA, organizaţia globală a contabililor profesionişti.
La rândul lui, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, aspus că este nevoie de un comportament mai economic şi prevăzător,care să facă mai selectiv consumul, întrucât "shoppingul pătimaş"nu îmbunătăţeşte nivelul de trai în mod durabil.
"Nu orice supliment de creştere economică este de bun augurpentru prosperitatea de ansamblu pe termen lung. Bunăstareadurabilă nu se face prin îndatorare excesivă. Aşteptările«exuberante» pentru creşterea veniturilor disponibile într-un ritmmult superior creşterii productivităţii muncii reduccompetitivitatea economică şi şansele de recuperare a decalajelor.Trebuie să ne grăbim încet şi să creştem durabil din punct devedere economic", a spus Georgescu, făcând referire la ţările dinEuropa Centrală şi de Est, printre care şi România.
El a amintit că modelul de creştere economică din ţările dinEuropa Centrală şi de Est a fost indus de integrarea în spaţiileeuropene, în care fondurile externe au jucat un rol principal. Însădependenţa de aceste fonduri poate deveni riscantă pe viitor.
"Pentru sprijinirea unei creşteri economice durabile este nevoiede găsirea unor modalităţi de atragere a investiţiilor în sectorulbunurilor comercializabile la export. Este nevoie de ierarhizareapreocupărilor, de investiţii în infrastructură şi de folosirea pescară largă a fondurilor europene şi a parteneriatelorpublic-private", a mai spus Georgescu.
În viziunea prim-viceguvernatorului, în anii care urmează ratelemedii de creştere a economiei la nivelul regiunii ar putea să fieîntre 3 şi 4%.
"Modelul optim de creştere nu este condiţionat în totalitate defluxuri generoase de bani, ci de o regândire reuşită a modeluluiantreprenorial, susţinută de un model complex de politicianticiclice care să corecteze excesele din perioadele de boom şicare să sprijine economia reală în perioada de declin."
Pascal Frerejacque, senior operations officer la Banca Mondială,a spus că "Dacă nu există transparenţă, nu există încredere. Dacănu există încredere, nu există creditare. Dacă nu există creditare,nu există investiţii. Iar dacă nu există investiţii, nu existăcreştere economică". Referindu-se la raportările financiareîntocmite de companii, Frerejacque a afirmat că sunt foarteimportante, raportarea fiind esenţială pentru intermediereafinanciară, pentru investiţiile străine directe şi o dezvoltareeconomică sustenabilă.
"Raportările financiare nu au fost arătate cu degetul încontextul crizei. Dar, dacă ar fi existat mai multe informaţii înraportările financiar-contabile ar fi ajutat mai mult. Populaţia aplătit din buzunar pentru salvarea băncilor. Raportările financiarenu au dus la criză, dar au contribuit la ea. Politicile decontabilitate şi financiare bune susţin creşterea sustenabilă petermen lung", a spus Frerejacque.
Mesajul contabililor către oamenii deafaceri
Dacă nu există transparenţă, nu există încredere. Dacă nu existăîncredere, nu există creditare. Dacă nu există creditare, nu existăinvestiţii. Dacă nu există investiţii, nu există creştereeconomică.
Raportarea financiară este esenţială pentru intermediereafinanciară, pentru investiţiile străine directe şi o dezvoltareeconomică sustenabilă.
Auditul este un mecanism cheie pentru creşterea încrederii însituaţiile financiare; nu credem că modelul de audit nu estesănătos. credem că şi acţionarii şi actorii publici se încred înaudit.
Este crucial ca dezbaterea standardelor internaţionale să fiepusă pe prim-plan.
Pe termen lung, logica eficienţei pieţelor nu funcţionează. Încriză se amplifică tendinţa de a reacţiona exagerat. Lăcomia setransformă în frică şi piaţa se prăbuşeşte.
Trebuie să evităm protecţionismul şi suprareglementarea şi săîntărim disciplina pe pieţele financiare; este nevoie de metodeclare pentru măsurarea disciplinei.
Este nevoie de gestionarea riscurilor la toate nivelurile şicreşterea culturii financiare.
Există discrepanţe de aşteptare între utilizatori şi auditori.Ajungem într-o situaţie în care credem că schimbând felul în careformulăm raportul de audit ne apropiem de utilizatori.
Comunicarea ar trebui să fie evaluată şi întărită mai ales dacăeste vorba despre misiunea auditorului.
Ar trebui să avem şi standarde cu privire la ceea ce ar trebuisă auditeze auditorul. Este nevoie de schimbare, dar trebuie săevaluăm cu mare grijă.
Dacă introducem prea multe elemente noi creăm mai mareconfuzie.
Profesia de auditor s-a schimbat şi se schimbă. În ultimii 10ani, auditul a fost în continuă schimbare. Acum adresăm riscuri, înurmă cu 10 ani le făceam cu totul altfel.
Trebuie să ne schimbăm cu toţii. Şi să revizuim relevanţa pecare o aduce profesia de audit ca valoare adăugată.
Este important ca toate părţile interesate să concluzioneze:care informaţii sunt necesare a fi furnizate şi în ce măsurănecesită servicii din partea auditorilor. Trebuie să aparăstandarde de raportare financiară şi nefinanciară.
Întrebarea este dacă rezultatele aduse de raportările existentesunt 100% folosite, înţelese şi aplicate. Când ne vom convinge căsunt adresate complet, ne putem gândi la paşii următori.
Schimbarea nu trebuie realizată de dragul schimbărilor. Trebuiesă fie o evoluţie şi o adaptare la nevoile pieţei.
Scopul raportării financiare este să ofere informaţie. Raportulde audit singur nu poate să fie soluţia. Există şi rapoarte demanagement: unele pot să fie auditate, iar altele nu. Cadrul deraportare trebuie să fie dezvoltat pe frecvenţa, calitateainformaţiilor. Auditul nu poate fi singura soluţie la dezbaterilece privesc mai multe informaţii. Raportul cost-beneficiu neinteresează, cântăreşte foarte mult. Auditul nu poate să fie osoluţie pentru tot.
Companiile raportează în general despre sănătatea financiară,iar auditorul se uită la informaţiile financiare şi dă opinia. Dacămergem pe ideea foarte bună ca firmele să definească ce au nevoie,putem să ajungem la situaţia ca fiecare companie să aibă nevoie dealte informaţii. Ajungem la o standardizare.
Din păcate, în România există foarte multe entităţi care încă nuînţeleg cui revine răspunderea şi care este rolul operaţiunii deaudit; dacă devine clar, atunci şi costul va fi asumat.
Trebuie să recunoaştem că în ultimii 7-10 ani profesia de audits-a deplasat mult în direcţia pozitivă, spre independenţă. Auexistat şi eşecuri de audit, dar rareori eşecurile au fost dincauza independenţei.
Nu este necesar să fie introduse noi norme. Sunt suficienteprevederile existente. În fond ideea de limitare a mandatului estelegată de faptul că după un timp auditorul poate să nu fieindependent.
Dacă schimbul de informaţii între auditori şi organismele dereglementare se bazează pe prevederi legale, nu există o problemăde confidenţialitate. Dar comunicarea trebuie să existe în ambelesensuri, nu doar de la auditor la autoritatea de reglementare; dacăautoritatea identifică riscuri să vină la auditor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
