Datoria publică a României a crescut cu 12 puncte din PIB în 2020, deşi rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Nivelul deficitului bugetar a fost însă, anul trecut, unul dintre cel mai mari din Uniune şi va rămâne sus în următorii ani, ceea ce va majora datoria publică, o datorie ce va deveni ameninţătoare, având în vedere că România strânge puţini bani la buget – 30% din PIB, faţă de o medie de peste 40% în celelalte state membre. Iar creşterea economică aşteptată nu va fi în măsură să reducă nivelul datoriei publice ca procent din PIB, chiar şi cu un avans de 6% (cum prognozează FMI pentru acest an).
Potrivit unei serii de date publicate de Eurostat, oficiul de statistică al UE, în 2020, toate statele membre au raportat deficite – pandemia a obligat ţările să facă cheltuieli excepţionale. Potrivit Ministerului român de Finanţe, jumătate din datoria publică făcută în 2020, de 102 miliarde de lei, a mers în acţiuni pentru combaterea pandemiei. Aşa că deficitul s-a majorat imens şi contribuie la acumularea datoriei publice. România a avut al şaselea cel mai mare deficit bugetar din UE în 2020, potrivit Eurostat. Potrivt sursei citate, cele mai mari deficite, ca procent din PIB, s-au înregistrat în Spania (-11,%), Malta (-10,1%), Grecia (-9,7%), Italia (-9,5%), Belgia (-9,4%), Franţa şi România (ambele cu -9,2%), Austria (-8,9%), Slovenia (-8,4%), Ungaria (-8,1%), Croaţia şi Lituania (ambele -7,4%) şi Polonia (-7,0%).
Tratatul financiar al UE (Maastricht) prevede că statele membre nu depăşesc un deficit de 3% din PIB, fără a fi obligate să intre într-un proces de recalibrare. Aceste norme sunt suspendate acum din cauza pandemiei. Toate statele membre ale UE, cu excepţia Danemarcei (-1,1% din PIB deficit public), au avut deficite mai mari de 3% din PIB.
La sfârşitul anului 2020, cele mai mici raporturi dintre datoria publică şi PIB au fost înregistrate în Estonia (18,6%), Luxemburg
(24,9%), Bulgaria (25%), Cehia (38,1%) şi Suedia (39,9%). Paisprezece state membre au avut rate ale datoriei mai mari de 60% din PIB, cu cel mai mare nivel înregistrat în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120%), Cipru (118,2%), Franţa (115,6%) şi Belgia (114,1%).
În 2020, cheltuielile guvernamentale în zona euro au fost echivalente cu 54,1% din PIB, iar veniturile guvernamentale cu 46,8% din PIB. Raportate la PIB, cifrele pentru UE au fost de 53,4% la cheltuieli 46,5% la venituri. În ambele zone, cheltuielile guvernamentale au crescut semnificativ, în timp ce raportul veniturilor guvernamentale a crescut foarte puţin.
Datele Ministerului român de Finanţe arată că, în 2020, veniturile publice au crescut cu 0,4% iar cheltuielile cu 14,8% - de aici deficitul public de 102 miliarde de lei care a dus datoria publică de la 35,3% din PIB în decembrie 2019 la 47,7% din PIB în decembrie 2020.
