Eşecul experimentelor în zona TVA, confirmat de cifrele Comisiei Europene: dacă schimbările dese de legislaţie nu cresc colectarea taxei, care este soluţia?

6 oct 2017 Autor: Vlad Boeriu

România rămâne campioană europeană la diferenţa dintre suma din TVA încasată la buget şi cea potenţial a fi colectată, cunoscută în limbaj de specialitate drept TVA gap. Potrivit cifrelor recent publicate de Comisia Europeană, România a înregistrat în 2015 o diferenţă de 37,7%, devansând clar următoarele clasate Slovacia (29,3%) şi Grecia (28,2%), cu toate că a experi­mentat în ultimii ani diverse măsuri care ar fi trebuit, în opinia autorităţilor, să îmbunătăţească gradul de colectare. Într-adevăr, faţă de 2014 când gap-ul a fost de 43% sau de 2013 şi 2012 când s-a situat la 39%, studiul Comisiei Europene indică o ameliorare. În fapt, este însă o revenire la nivelul din 2011.

Am prezentat aceste cifre tocmai pentru a vedea că evoluţia de la an la an este aproximativ aceeaşi deşi administraţia fiscală a introdus frecvent modificări legislative şi procedurale. De exemplu, în 2010 a înfiinţat registrul operatorilor intracomunitari (ROI), care obliga toţi operatorii persoane juridice care desfăşurau tranzacţii în spaţiul comunitar să se înregistreze încă o dată în scopuri de TVA. Deşi mediul de afaceri a susţinut că decizia doar va împovăra administrativ companiile corecte, autorităţile au menţinut-o până la 1 ianuarie 2017, când au eliminat-o jus­tifi­când că au alte pârghii mai efi­ciente pentru combaterea evaziunii fiscale.

Un alt exemplu este aplicarea în 2013 a sistemului obligatoriu de TVA la încasare pentru persoanele juridice cu cifra de afaceri sub plafonul de 2,25 mil. lei, precum şi pentru cele care se înregistrau în scopuri de TVA începând cu acel an. Din 2014, s-a renunţat la obligativitate tocmai pentru că blocajul invocat încă de la anunţarea măsurii de către mediul de business s-a probat în practică.

Fără discuţie cel mai celebru exemplu este procedura de înregistrare în scopuri de TVA, prin depunerea extrem de controversatei declaraţiii 088, care a funcţionat între 1 februarie 2015 şi 1 februarie 2017.

Intenţia fiecăreia dintre aceste decizii, şi nu numai a acestora, ci şi a altora pe care nu le mai enumăr aici, a fost reducerea evaziunii şi a fraudei fiscale. Cifrele comunicate de Comisia Europeană dovedesc că scopul nu a fost atins. Trebuie precizat că TVA gap nu este cauzat doar de fraudă şi evaziune, ci şi de insolvenţe şi falimente, slabă administrare fiscală, arierate, probleme de raportare în conturile naţionale, optimizare fiscală legală. Aşadar, sunt mai mulţi factori care concură la acest rezultat. Însăşi Comisia explică în studiul publicat că diferenţa dintre suma din TVA încasată şi cea potenţial a fi încasată este şi un indicator al eficienţei sistemului de TVA în sine, precum şi al administraţiei fiscale de a colecta taxa.

În ceea ce priveşte sistemul de TVA, Comisia va anunţa propuneri de modificare a pachetului legislativ chiar în această lună, întrucât actualul sistem este depăşit în raport cu transformarea economiei. Aşa cum se ştie, sistemul de TVA are reguli unice în tot spaţiul comunitar, doar stabilirea ratelor fiind prerogativa statelor membre, dar şi aceasta în anumite limite. În schimb, capacitatea administrativă poate fi ameliorată doar de autorităţile fiecărui stat prin măsurile pe care le întreprind local. Deciziile ad hoc care totodată transferă aproape integral efortul administrativ şi financiar către mediul de business onest nu vor aduce rezultate spectaculoase.

De altfel, prin aplicarea plăţii defalcate a TVA, guvernul estimează că gradul de conformare la plată al celor care declară TVA va creşte de la 82% la 90% în următorii trei ani. Procentul se va traduce într-o majorare cu 1,5 miliarde euro a veniturilor din TVA în condiţiile în care, TVA gap este estimat la 7,6 mld euro pentru 2015.

Fără a mai discuta deja cunoscutele neajunsuri ale mecanismului de plată defalcată a TVA, este evident că nu va ataca evaziunea fiscală şi frauda, ci se va adresa – de vreme ce calculele se referă strict la cei care declară taxa, dar din diverse motive unii nu o achită – tot operatorilor care vor să se conformeze fiscal. Acest sistem va fi un nou experiment din aceeaşi serie cu cele pe care le-am amintit anterior din cel puţin trei motive: vor fi împovăraţi administrativ contribuabilii corecţi, va fi un pionierat (nu există o implementare a lui generalizată în nici un alt stat membru) şi nu este fundamentat temeinic, datele puse la dispoziţie în nota care însoţeşte actul normativ nefiind din acest motiv coerente cu scopul anunţat, respectiv combaterea evaziunii şi a fraudei.

În concluzie, pentru o mai bună colectare, ar trebui pe de o parte să fie sprijiniţi bunii platnici prin măsuri de informatizare care să faciliteze îndeplinirea obligaţiilor şi o relaţie previzibilă cu autorităţile, iar pe de altă parte să fie întărită capacitatea de control.

 

Soluţia, digitalizarea relaţiei contribuabili – autorităţi fiscale

În opinia mea, digitalizarea administraţiei ar fi principala pârghie pentru îmbunătăţirea colectării taxei, şi nu inovaţiile practicate până acum. Din păcate, România se află alături doar de Malta şi Bulgaria printre ţările care nu au implementat încă nicio măsură de raportare standardizată electronică. În urma unei analize efectuate de Deloitte România, pe baza informaţiilor din reţeaua Deloitte, am constatat că marea majoritate a statelor aplică cel puţin E-Audit (control electronic), multe au implementat Standard Audit File for Tax (SAF-T) - un format electronic standard şi E-reporting (raportarea electronică a unor documente, de exemplu facturi, balanţă etc).

Astfel de metode ajută autorităţile fiscale să desfăşoare controale mai eficiente pentru că pot identifica mai rapid şi uşor principalele zone de neconformare în raportarea obligaţiilor fiscale. Totodată vin şi în avantajul companiilor pentru că automatizează procesele, scad costurile şi aduc mai multă transparenţă şi certitudine în relaţia cu autorităţile.

În loc să reinventeze roata, venind cu propuneri discutabile, cum este şi plata defalcată a TVA, România ar trebui să preia astfel de modele care şi-au probat eficienţa în alte ţări.

 

Vlad Boeriu  este Partener Deloitte România

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.10.2017

 
Cuvinte cheie:
TVA
, Comisia Europeana
, legislatie
, taxa
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide