Board-ul FMI a cerut Bancii Nationale sa majoreze dobanda atat cat este necesar pentru atingerea tintelor de inflatie, considerand ca recentele reduceri ale dobanzii de politica monetara au fost "premature".
Directorii Fondului au discutat pe 23 mai rezultatul consultarilor anuale cu Romania privind situatia macroeconomica si au ajuns la concluzia ca majorarea dobanzii ar fi necesara pentru ancorarea solida a asteptarilor inflationiste si a da credibilitate cadrului de politici pentru tintirea inflatiei. Urmatoarea sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR este programata pe 26 iunie.
FMI nu vede o problema in faptul ca majo-rarea dobanzii ar pune si mai multa presiune in sensul aprecierii leului, apreciind ca rata de schimb nu ridica probleme de competitivitate, iar intarirea monedei nationale va ajuta, de asemenea, la reducerea inflatiei.
Unul din motivele pentru care BNR a redus de trei ori dobanda de la inceputul acestui an a fost tocmai temperarea interesului capitalurilor speculative pentru piata romaneasca.
In acelasi timp, directorii Fondului considera ca este important ca BNR sa evite aparitia oricarei deviatii intre dobanda de politica monetara si dobanda efectiv practicata in operatiunile de piata. Cat priveste rezervele minime obligatorii, FMI apreciaza ca acestea ar trebui reduse cu prudenta.
O alta amenintare pentru continuarea dezinflatiei este, in opinia Fondului, politica salariala pe anul in curs, care a inceput cu o majorare substantiala a salariului minim pe economie si are prevazute trei valuri de cresteri in sectorul bugetar.
"O asemenea politica este incompatibila cu obiectivul de reducere a inflatiei si ar putea inflama si salariile din sectorul privat", apreciaza FMI, care a cerut inca o data guvernului sa opereze o singura transa de majorari salariale in sectorul public pe an, de amplitudine moderata, in mod transparent si incorporata integral in bugetul de stat.
In acelasi timp, FMI sustine ca Guvernul trebuie sa asigure cresterea permananta a incasarilor bugetare pentru a face fata presiunii cheltuielilor si a nu depasi plafonul de deficit bugetar de 3% din PIB prevazut prin criteriile de la Maastricht.
De asemenea, Fondul continua sa atraga atentia asupra cresterii rapide a creditului, in special a celui in valuta, care poate amplifica vulnerabilitatile pe termen mediu ale sistemului financiar.
Deficitul de cont curent si presiunile inflationiste - cauzate de cererea interna ridicata, avansul creditelor si al salariilor - si politica fiscala prociclica reprezinta surse de risc cu care s-ar putea confrunta economia romaneasca, a declarat ieri reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Jose Fernandez-Ansola.
"Consiliul Director al Fondului recomanda intarirea politicii fiscale, pentru a controla cererea, si adoptarea unor obiective fiscale prudente", a spus Fernandez-Ansola.
In ceea ce priveste deficitul de cont curent, Fernandez-Ansola considera ca acesta ar putea atinge chiar nivelul de 10,5% din PIB, apropiat de cel din 2006, in cazul in care deficitul bugetar s-ar situa in intervalul considerat prudent de FMI, respectiv 1-1,5%. El afirmase anterior ca in absenta unui dezechilibru bugetar redus deficitul de cont curent va urca la 11,5% din PIB, de la 10,3% anul trecut.
"Problema deficitului de cont curent nu este legata de nivelul exporturilor, ci mai degraba de cel al importurilor care cresc foarte repede, acest lucru reflectand atat situatia investitiilor straine directe, cat si pe cea a importurilor de capital adiacente."
Institutia financiara anticipeaza o inflatie la sfarsit de an de 4,5-5,5%, fata de 3,77% la finele lui aprilie. Marja din jurul tintei BNR este de 3-5%.
FMI estimeaza pentru acest an o crestere economica cuprinsa intre 6,5 si 7%, nivel usor mai ridicat decat cel prognozat la inceputul acestui an. Acest avans economic ar putea fi atins in cazul in care evolutia economiei se va mentine in parametrii actuali, a explicat Fernandez-Ansola.
Referindu-se la evolutia cursului de schimb, reprezentantul FMI a aratat ca presiunile actuale de apreciere a leului se vor mentine. El nu a dat o estimare referitoare la cursul de schimb de la sfarsitul acestui an. Pe de alta parte, el a reamintit ca FMI pune accent pe continuarea reformelor structurale, directia recomandata fiind continuarea privatizarilor din sistemul energetic si elaborarea unui calendar pentru ajustarea preturilor la gazele naturale.
De asemenea, a spus ca Romania trebuie sa implementeze reforme in sistemul de educatie, sa creasca flexibilitatea sistemului juridic si sa puna in aplicare pilonul II de pensii (pensiile private obligatorii).
Recomandarile si estimarile FMI
Deficitul de cont curent si presiunile inflationiste cauzate de cererea interna ridicata, avansul creditelor si al salariilor - si politica fiscala expansionista reprezinta riscuri cu care s-ar putea confrunta economia.
Consiliul Directorilor FMI recomanda cresterea veniturilor bugetare si consolidarea sistemului de impozitare.
Deficitul bugetar sa ramana intre 1 si 1,5% din PIB.
O singura majorare salariala pe an si aceasta moderata.
Continuarea privatizarilor din sistemul energetic si elaborarea unui calendar pentru ajustarea preturilor la gazele naturale.
Punerea in aplicare a pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii).
Majorarea dobanzii BNR.
Problema deficitului de cont curent nu este legata de nivelul exporturilor, ci mai degraba de cel al importurilor care cresc foarte repede.
Noile masuri administrative anuntate de BNR in privinta creditarii nu vor influenta prea mult evolutia creditului neguvernamental.
Situatia politica nu pare sa fi afectat economia romaneasca.
Inflatia estimata pentru sfarsitul acestui an este de 4,5-5,5%.
Cresterea economica este anticipata la 6,5-7%.
Investitiile straine directe se vor apropia in acest an de sapte miliarde de euro.
Presiunile de apreciere a leului se vor mentine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
