Rectificarea bugetara nu se mai face la sfarsitul lunii mai, nici la inceputul lunii iunie, ci la sfarsitul lunii iunie, dupa ce ar urma sa aiba loc o vizita a expertilor FMI. Aceasta este ultima varianta indicata de ministrul finantelor Ionut Popescu.
Adica rectificarea va avea loc tocmai cand ar trebui sa inceapa socotelile pentru constructia proiectului de buget pentru 2005.
La jumatatea lunii iunie, in cadrul discutiilor cu misiunea Fondului, ar urma sa fie stabilit si nivelul exact al deficitului bugetar pentru anul in curs. Popescu afirma ca, deocamdata, discutiile cu FMI privind deficitul in acest an s-au restrans la 0,7 - 0,75% din PIB.
Intr-un interviu acordat agentiei Mediafax, Popescu s-a declarat de acord cu o politica fiscala prudenta, avand ca obiectiv principal sustinerea dezinflatiei.
In prezent, proiectiile pentru rectificare au in vedere o crestere a PIB de 5,8% si un curs mediu de schimb de 37.500 lei pentru un euro. Solicitat sa explice acest curs in contextul sentimentului general de apreciere a leului, Popescu a raspuns ca orice nivel ar fi fost interpretat ca semnal.
Pe de alta parte, Ionut Popescu s-a aratat increzator ca va convinge expertii FMI sa ia in calcul un nivel mai ridicat al veniturilor bugetare fata de previziunile initiale ale institutiei internationale.
El a declarat ca in aprilie, prima luna in care firmele au platit un impozit pe profit de 16%, veniturile pe aceasta categorie arata o scadere, dar se plaseaza peste nivelul deter-minat exclusiv de reducerea cotei de impozitare.
In ceea ce priveste pagubele produse de inundatii, Popescu a afirmat ca evaluarile nu au fost inca finalizate. In schimb, ministrul spune ca in cazul in care sumele depasesc 0,6% din PIB, despagubirile ar putea fi suportate in proportie de aproximativ 40 - 50% din Fondul Solidaritatea al UE.
Ministrul spune ca incearca sa obtina acordul FMI pentru inregistrarea veniturilor din privatizare intr-un fond special destinat programelor de restructurare. Aceasta propunere a fost prezentata saptamana trecuta de guvernatorul BNR Mugur Isarescu, acesta considerand ca nu este bine ca Romania sa supraperformeze in sensul reducerii ponderii datoriei publice in PIB, folosind in acest scop banii din privatizare. Isarescu a spus ca incasarile respective ar putea fi destinate finantarii reformelor in sistemul de pensii, al asigurarilor de sanatate sau in actiuni de imbunatatire a conditiilor de mediu.
Din nou despre listarea BCR si CEC
Guvernul are in vedere listarea pe Bursa a unor pachete de actiuni de la BCR si CEC, dupa finalizarea proceselor de privatizare, a declarat ministrul finantelor, Ionut Popescu.
O idee veche, reluata in diverse ocazii, dar care nu are nici acum sanse sa se concretizeze prea curand: in opinia lui Popescu, cele doua procese nu vor fi incheiate mai devreme de sfarsitul primului trimestru din 2006. Mai optimist, premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat ca o prima parte din pretul pentru actiunile BCR ar urma sa fie incasata pana la sfarsitul acestui an.
Astfel de declaratii de intentie nu pot cantari insa prea mult, atat timp cat tot intarzie sa capete contur intr-o forma sau alta.
Popescu spune ca, dupa privatizare, statul ar putea ramane cu un pachet de cel mult 12% din capitalul BCR, in timp ce la CEC pachetul oferit spre vanzare investitorului strategic va reprezenta intre 51% si 75%.
In varianta sa, premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat ca statul va oferi spre vanzare un pachet de 50% plus o actiune din capitalul social al BCR, ceea ce presupune amendarea vechii strategii.
In ultima vreme diferiti oficiali guvernamentali au avansat diverse variante privind modalitatile de privatizare, in conditiile in care Guvernul nu a adoptat strategiile finale. Cazul BCR ar urma sa fie lamurit joi, cand presedintele AVAS, Gabriel Zbarcea, va prezenta in sedinta Executivului, memorandumul privind propunerea comisiei de privatizare pentru strategia de privatizare a BCR.
Cu aceasta ocazie, Guvernul va adopta o decizie privind mentinerea sau reconsiderarea strategiei existente de privatizare a bancii. Documentatia a fost elaborata in baza datelor puse la dispozitie de consultantul Daiwa Securities, a discutiilor BERD si IFC si a proiectului realizat de Comisia de privatizare a institutiei de credit.
La BCR, statul mai detine prin intermediul AVAS 36,88% din capitalul bancii, dupa ce a vandut, anul trecut, un pachet de 25% plus doua actiuni catre BERD si IFC, pentru 222 de milioane de dolari. Ceilalti actionari sunt salariatii BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia - 6,11%, SIF Banat-Crisana - 6%, SIF Transilvania - 6%, SIF Moldova - 6% si SIF Muntenia - 6%.
In acest context, Ionut Popescu intrevede si posibilitatea ca cele cinci SIF-uri sa vanda o parte din detineri alaturi de stat, daca pretul oferit de investitorul selectat va fi considerat satisfacator.
Secretarul de stat in Ministerul Finantelor Dragos Neacsu, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca autoritatile romane doresc sa finalizeze lista scurta a ofertantilor pentru privatizarea BCR pana la sfarsitul lunii septembrie. El a spus ca procedura trebuie incheiata in luna septembrie, pentru a se putea face anuntul de privatizare a CEC, inainte de finele lunii octombrie. Dragos Neacsu se contrazice astfel cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, care a declarat ca doreste ca anuntul de privatizare a CEC sa fie publicat pana la sfarsitul lunii iunie, asa cum a sugerat si consultantul JP Morgan.
De altfel, chiar si Ionut Popescu a afirmat ca ambele procese de privatizare ar urma sa decurga in paralel, cu un decalaj de una-doua luni.
Intr-un asemenea context, devine limpede ca potentialii investitori interesati de BCR si CEC nu se pot baza prea mult pe diferitele declaratii ale oficialitatilor, ramanandu-le sa astepte adoptarea unor hotarari de guvern care sa clarifice cat si cum are de gand statul sa vanda din actiunile detinute la BCR si CEC.
Aceeasi diversitate de declaratii se regaseste si cand vine vorba de investitorii care si-ar fi exprimat interesul pentru a participa la cele doua privatizari. In cazul CEC, ministrul finantelor indica un numar aproximativ, vorbind de 9 -11 mari institutii de credit. Presedintele CEC, Eugen Radulescu, spunea recent ca ar fi vorba chiar de 12. Deocamdata, confirmari publice ale unui interes potential au venit din partea Erste Bank, OTP Bank, HVB, Raiffeisen Bank, Societe Generale, BNP Paribas, EFG Eurobank, Rabobank si Dexia.
Ministrul finantelor considera ca interesul pentru CEC este dat mai putin de rezultatele financiare - institutia incheind primul trimestru din acest an cu o pierdere de cateva miliarde lei - cat de potentialul prezentat de banca.
In opinia sa, ofertantii de la CEC au in vedere sumele mari care vor veni in perioada urmatoare de la Uniunea Europeana pentru agricultura.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
