Fie că vorbim despre producţie, comenzi noi sau stocuri, toţi aceşti indicatori înregistrează scăderi, arată Barometrul Industrial - un sondaj realizat pe un eşantion de 300 de companii industriale (însemnand răspunsul managerilor în privinţa situaţiei companiilor pe care le conduc) din randul principalelor 15.200 de companii industriale din Romania cu peste 9 angajaţi care generează 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Potrivit Barometrului, realizat lunar de IRSOP şi de Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, în noiembrie "indicatorul pentru volumul producţiei" a ajuns la 55 de puncte, de la 60 în septembrie şi 56 în octombrie.
"Indicatorul" sau "Indexul de Difuziune" folosit în analiza răspunsurilor primite de la şefii companiilor chestionaţi în legătură cu mersul industriei reprezintă jumătate din procentul celor care spun că situaţia este neschimbată, plus cei care raportează o creştere. Este, arată sondajul, pentru a doua lună consecutiv cand indicatorul se află sub media de 57 de puncte din ultimele 25 de luni. Totodată industria s-a apropiat la 5 puncte de pragul sub care se află zona de contracţie - adică sub 50 de puncte.
Numai 45% din indicatorii măsuraţi de sondaj arată creşteri mici sau valori neschimbate faţă de luna anterioară.
Opiniile sunt în acord cu datele Statisticii. Comisia Naţională de Prognoză miza pe o creştere a industriei de 2,4% în acest an. INS indică însă, la zece luni, o creştere de puţin peste 1% a producţiei industriale, iar datele sondajului citat care anticipează datele statistice, arată că stagnarea continuă.
Potrivit sursei citate, rata comenzilor noi a scăzut chiar mai mult decat volumul producţiei: "Indicatorul a coborat cu 4 puncte, de la 57 la 53. Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 64 de puncte la 58. Stocurile mai mult scad decat cresc. De opt luni, nivelul stocurilor se află în zona de contracţie sub 50 de puncte. Micşorarea stocurilor vine de la scăderea comenzilor şi a volumului producţiei. Indicatorul comenzilor neexecutate se află în plină contracţie, din cauza decalajului dintre comenzile finalizate si fluxul subţire al comenzilor noi".
Or, scăderea mai îndelungată a comenzilor neexecutate - arată autorii studiului citat - poate semnala apariţia excesului de capacitate în raport cu cererea insuficientă: "Situaţia poate deveni periculoasă, pentru că duce la scăderea preţurilor."
Ce predicţii se pot face pentru 2017?
"Oscilaţiile activităţii industriale din 2016 sugerează că, cel puţin pe termen scurt, volatilitatea va continua şi în 2017. Cererea oscilantă va rămane cauza principală a volatilităţii. Fluctuaţii se manifestă la nivelul cererii propriu-zise, dar şi la nivelul decalajelor între încheierea contractelor şi intrarea în execuţie a comenzilor contractate".
Volatilitatea creează un risc major, explică studiul. Pentru că se poate transforma în declin persistent.
"Dacă declinul durează mai mult de trei luni, el afectează nu numai industria, ci şi economia. Pe termen mai lung, ponderea redusă (sub 50%) a indicatorilor care au crescut în luna noiembrie arată că o redresare semnificativă şi durabilă nu poate fi aşteptată prea curand."
Potrivit sondajului, dificultatea principală este nivelul scăzut al investiţiilor făcute de firme. De şapte luni, indicatorul pentru cheltuieli de capital oscilează între 58 de puncte în mai şi 55 în noiembrie, cu cinci puncte peste zona de contracţie şi cu două puncte sub media ultimelor 25 de luni. "În condiţii de volatilitate a cererii, firmele se tem de investiţii ireversibile pe termen lung şi preferă investiţii mai mici cu pierderi potenţiale mai uşor de suportat."
Investiţiile realizate în economia naţională au crescut cu 9,7%, an/an, în primul semestru. În trimestrul al treilea au scăzut însă cu 0,8%, ceea ce poate indica că încrederea în evoluţia bună a economiei - spre 5% în acest an - începe să se disipeze.
iulian.anghel@zf.ro
