Reacţia guvernatorului vine într-un moment în care analiştiiapreciază că BNR vinde valută pe piaţa interbancară pentru aaprecia leul, tocmai în încercarea de a contracara presiunileinflaţioniste aduse de scumpirea petrolului şi alimentelor pebursele internaţionale. Leul s-a apreciat în acest an cu 1,3% înraport cu euro, ajungând la cel mai bun nivel din ultimele nouăluni.
"Modificări de 1-2% ale cursului nu ar trebui să se vadă imediatîn preţuri. Cred că preţurile din România vor ajunge să aibă o multmai mare independenţă faţă de evoluţiile din exterior", a declaratIsărescu la ceremonia de primire a Legiunii de Onoare din parteapreşedintelui Franţei, organizată la Ambasada Franţei dinBucureşti.
Întrebat dacă aprecierea leului este justificată de fundamenteleeconomice, Isărescu a răspuns că modificări de până la 3-4% alecursului nu trebuie băgate în seamă. Banda indicată de guvernatoreste însă destul de largă. Plecând de la nivelul de 4,26 lei/euro,consemnat la sfârşitul anului trecut, o bandă de plus/minus 4% arcorespunde unui interval de 4-4,4 lei pentru un euro. Aceasta estede altfel banda în care a evoluat cursul de la începutul anului2009 şi până în prezent.
Totodată, el a arătat că aprecierea leului cel mult maitemperează anticipaţiile conform cărora moneda naţională s-ardeprecia sau descurajează persoanele care "tendenţios" vorbeaudespre depreciere ca justificare pentru creşterea preţurilor.
Experienţa anilor trecuţi a arătat că mişcările de curs setransmit foarte rapid în preţuri când leul se depreciază, iarcomercianţii şi populaţia se aşteaptă la o accelerare ainflaţiei.
În schimb, scăderile de curs se văd în preţuri cu un decalaj maimare.
Aprecierea leului rămâne însă una dintre puţinele pârghii pecare BNR le mai are la dispoziţie pentru a contracara presiuneapusă de preţurile externe, în condiţiile în care inflaţia a depăşitţinta în fiecare din ultimii patru ani, deşi politica monetară afost restrictivă.
În timp ce pe plan local oamenii de afaceri şi unii analiştiafirmă că BNR ar trebui să folosească cu mai mult curaj politicamonetară pentru a susţine ieşirea economiei dintr-o recesiune cares-a prelungit mai bine de doi ani, ambasadorul Franţei a remarcatcă banca centrală a reuşit să evite o criză financiară.
"BNR a exercitat şi exercită un control vigilent asuprasectorului bancar, gestionând în mod funcţional rezervele minimeobligatorii ale băncilor, atât în cantitate, cât şi în calitate,ceea ce a permis menţinerea în cursul crizei a lichidităţii pieţeiinterbancare. Mulţumită acestei politici inspirate, România nu acunoscut criza financiară, spre deosebire de alte ţări", a spusHenri Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti.
El a ţinut să sublinieze de asemenea modul pragmatic în care BNRgestionează dobânda sa de politică monetară pentru a stimulabăncile să-şi diminueze dobânzile şi să înlesnească finanţareaeconomiei.
"Criza financiară şi economică, pe care nu am depăşit-o încă,trebuie să ne deschidă cu adevărat ochii: creşterea de mâine nupoate fi construită pe aceleaşi baze ca acelea pe care s-aconstruit creşterea din trecut", a comentat Henri Paul. El aadăugat că "pieţele nu pot face legea" şi că este necesară osupraveghere a acestora "pentru a evita excesele şi a prevenivulnerabilităţile" identificate pe perioada crizei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
