Pentru ca o persoană să primească ajutor social trebuie să depună un dosar la primărie, în cadrul direcţiilor de asistenţă socială, prin care să demonstreze că întruneşte toate condiţiile pentru a-l primi. În funcţie de cum consideră funcţionarii din primărie, aceste dosare sunt sau nu aprobate la plată, fără a se verifica dacă cei care solicită ajutor social şi-au plătit taxele şi impozitele la stat. În plus, aceste dosare vor fi transmise ulterior agenţiilor locale de prestaţii sociale, prin intermediul cărora beneficiarii de ajutoare sociale primesc banii de la Ministerul Muncii. De ce nu comunică însă bazele de date de la primărie cu cele de la agenţiile pentru prestaţii sociale şi de ce nu se verifică încă de dinaintea aprobării dosarelor dacă viitorii beneficiari şi-au plătit taxele la stat?
"Aceasta este o întrebare la care, sincer, nu ştiu ce să răspund. Teoretic, am putea să punem la dispoziţie baza noastră de date agenţiei pentru prestaţii sociale, însă nu ni s-a solicitat acest lucru. Este totuşi posibil să nu putem furniza toate datele, pentru că ar putea fi informaţii cu caracter personal. Nu s-a verificat până acum dacă beneficiarii de ajutoare sociale şi-au plătit impozitele, pentru că nu se cerea acest lucru, la primărie se verifica doar dacă dosarele erau întocmite conform legii", a spus Flavius Boncea, purtătorul de cuvânt al Primăriei din Timişoara.
Ministrul muncii Sulfina Barbu a spus ieri că ministerul va trimite până pe 15 ianuarie către primării listele cu beneficiarii de ajutoare sociale, iar acestea vor trebui să trimită înapoi ministerului, până la sfârşitul lunii, date despre cine nu şi-a plătit taxele şi impozitele, pentru ca plata ajutoarelor să fie sistată. Există însă posibilitatea ca aceştia să primească în continuare ajutoare sociale dacă îşi vor plăti datoriile la stat într-o perioadă de până la cinci luni.
"Din moment ce beneficiezi de bani din bugetul de stat care vin din contribuţiile noastre, ale tuturor, devine o obligaţie să plăteşti taxele locale. În România nu trebuie să mai apară imagini prezentate în presă care să ilustreze case impunătoare în care locuiesc beneficiari de ajutor social şi care sfidează autorităţile şi care nu-şi plătesc nici măcar taxele locale", a spus Sulfina Barbu, într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul PDL.
Cu toate acestea, beneficiarii de ajutoare sociale nu au, de regulă, ce taxe să plătească la stat.
"Cei care primesc ajutoare sociale nu prea au ce taxe să plătească la stat, pentru că cei mai mulţi sunt chiriaşi, nu au case şi maşini", a mai spus purtătorul de cuvânt al primăriei din Timişoara.
Asistaţii social care nu şi-au plătit taxele la stat vor fi informaţi în luna februarie că li se va sista plata ajutoarelor sociale dacă nu achită datoriile, însă vor primi în acelaşi timp cuantumul prestaţiilor sociale aferente lunii ianuarie 2012.
Ce a mai spus Sulfina Barbu despre:
Reformele pe piaţa muncii:
"Reformele pe care le-am implementat şi le implementăm au efecte pozitive şi ne încurajează să mergem mai departe cu implementarea lor şi să venim să prezentăm, o dată pe trimestru, rezultatele lor".
Cu toate acestea, deficitul de pensii a ajuns la aproape 13,8 miliarde de lei (3,3 mld. euro) anul trecut, un nivel-record, de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în 2009. Intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor ar fi trebuit să aducă economii la bugetul de stat cuprinse între 400 şi 600 de milioane de euro. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, datele de la Statistică arată că din economie au dispărut 600.000 de locuri de muncă de la finele lui 2008 până anul trecut, numărul de salariaţi ajungând la 4,2 milioane de persoane.
Majorarea pensiilor speciale:
"Ne-am asumat atunci când am unificat sistemul şi am introdus toate categoriile sociale în acest sistem. Pensiile militare au crescut, casele sectoriale ne-au transmis acest lucru, a fost o creştere a pensiei medii pentru pensia categoriei ofiţerilor. În 2012, deficitul va începe să se atenueze".
Cheltuielile cu pensiile speciale (armată, poliţie şi SRI) au crescut cu 180 de milioane de euro în ultimii doi ani, adâncind deficitul la fondul de pensii. Reforma sistemului de pensii a majorat pensiile speciale cu 17% în 2012 faţă de 2010.
Efectele noului Cod al muncii:
"Orice contract de muncă, fie că este pe perioadă determinată, part time sau de zilier, reprezintă un loc de muncă, pentru că este o activitate fiscalizată. Vârful de peste 6 milioane de contracte de muncă active, atins în august 2011, faţă de cele 5 milioane de contracte înregistrate în decembrie 2010 reprezintă efecte ale reformei aduse de noul Cod al muncii".
Numărul de contracte de muncă nu coincide însă cu numărul de salariaţi din economie, având în vedere că un salariat are, în medie, 1,2 contracte de muncă, potrivit Inspecţiei Muncii. Acest lucru a fost lămurit şi de fostul ministru al muncii Sebastian Lăzăroiu.
n Opoziţie
"Dacă USL-ul nu ne-ar fi lăsat să implementăm reformele în domeniul asistenţei sociale şi al pensiilor, ar fi trebuit să plătim în plus 7,5 miliarde de lei. Asupra acestui guvern s-a dezlănţuit un atac furibund şi fără precedent pentru că a înţeles că trebuie să aplice reforme profunde. Am strâns din dinţi, am rezistat atacurilor publice ale opoziţiei, iar acum se văd rezultatele".
Sulfina Barbu: "În România nu trebuie să mai apară imagini prezentate în presă care să ilustreze case impunătoare în care locuiesc beneficiari de ajutor social şi care sfidează autorităţile şi care nu-şi plătesc nici măcar taxele locale."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
