Eveniment

Mai mult de jumătate din locuinţele din România sunt supraaglomerate

Mai mult de jumătate din locuinţele din România sunt supraaglomerate

În cazul calmării pieţelor financiare şi al aplanării crizei datoriilor suverane din UE, este posibil să se repete în România o perioadă de creştere a preţurilor la locuinţe

Autor: Ovidiu Tempea

13.06.2012, 00:05 651

Mai mult de jumătate din locuinţele din România sunt supraaglomerate, cel mai înalt nivel din UE 27, faţă de o medie la nivelul comunităţii europeane de sub 20%, România fiind şi ţara cu cele mai multe imobile locuite de proprietarii lor, potrivit preşedintelui Alpha Bank Sergiu Oprescu.

Locuinţa supraaglomerată este cea în care numărul camerelor este mai mic decât numărul membrilor cu vârsta de peste 18 ani din gospodărie, iar în această situaţie se regăsesc circa 55% din casele din România, comparativ cu 17,6% la nivelul UE 27, 22% în Cehia şi în jur de 47% în Polonia, Ungaria şi Bulgaria.

O garsonieră în care locuieşte un cuplu este o locuinţă supraaglomerată, chiar dacă are sau nu copii, considerându-se că pentru un minim de confort o astfel de familie ar trebui să deţină cel puţin un apartament cu două camere (dormitor şi living room).

În acelaşi timp, România deţine cele mai multe locuinţe în care stau chiar proprietarii, cu un procentaj covârşitor, de 98% din total spaţiu rezidenţial, nivel de care nu se mai apropie decât Ungaria, cu un procentaj de 95%. La nivel european, 69% din imobilele rezidenţiale sunt locuite de proprietari, iar o rată mai înaltă se mai regăseşte în Bulgaria, cu 88%.

Procentajul de 98% înseamnă că sunt închiriate doar aproximativ 170.000 de locuinţe din totalul de aproape 8,5 milioane existente în România. Aceste date arată flexibilitatea extrem de redusă a forţei de muncă din România.

La polul opus se plasează Germania, unde sub 50% din locuinţe sunt ocupate de proprietari, urmată de Danemarca, Olanda, Austria şi Finlanda, cu puţin peste 50%, potrivit datelor European Mortgage Federation.

Tot sub media europeană se poziţionează Franţa, Suedia şi Marea Britanie, în timp ce Spania, Grecia şi Italia depăşesc media cu 10-15 puncte procentuale.

Situaţia din România este explicabilă prin mă­sura adoptată după 1989, de vânzare către chiriaşi, la preţuri modice, a apartamentelor deţi­nute de stat, inclusiv multe dintre imobilele naţionalizate.

Cele două cifre coroborate indică un semnificativ potenţial de cerere de locuinţe din partea populaţiei tinere.

Preşedintele Alpha Bank a arătat că începând cu trimestrul al treilea din 2010 intenţia (pe un orizont de 12 luni) de cumpărare sau construire a unei locuinţe a crescut semnificativ în România, de­pă­şind chiar ţări din regiune unde recesiunea nu a fost atât de adân­că, precum în Polonia, Cehia şi Ungaria.

Potrivit lui Oprescu, creşterea intenţiei de achiziţie a unui imo­bil rezidenţial s-a suprapus pe o scădere a locuinţelor terminate, accentuând decalajul dintre cerere şi ofertă.

Oficialul Alpha Bank nu a dus scenariul/judecata mai departe, dar din premisele evocate rezultă că în cazul fericit al calmării pieţelor financiare internaţionale şi al apla­nării crizei datoriilor suverane din UE, este foarte posibil să se repete în România o perioadă de creştere semnificativă a preţurilor la locuinţe.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO