Noul ministru de finanţe al Marii Britanii, Kwasi Kwarteng, a anunţat vineri reduceri istorice de impozite şi creşteri uriaşe ale împrumuturilor, în cadrul unui program economic care a dat peste cap pieţele financiare, iar obligaţiunile guvernamentale britanice s-au prăbuşit, scrie Reuters.
Kwarteng a modificat impozitul pe venit din ţară şi, pentru prima dată, a oferit o valoare pentru planurile de cheltuieli ale premierului Liz Truss, care doreşte să dubleze rata de creştere economică a Marii Britanii.
Sprijinul pentru facturile de energie pentru gospodării anunţat de Truss va costa 60 de miliarde de lire sterline pentru următoarele şase luni, a declarat Kwarteng. Reducerile de taxe vor costa alte 45 de miliarde de lire, a spus el.
Lira sterlină a scăzut la un nou minim al ultimilor 37 de ani faţă de dolar, de 1,1148 dolari, în timp ce Kwarteng a informat parlamentul.
"Planul nostru este de a extinde partea de ofertă a economiei prin stimulente fiscale şi reforme", a declarat Kwarteng. "Acesta este modul în care vom concura cu succes cu economiile dinamice din întreaga lume. Acesta este modul în care vom transforma cercul vicios al stagnării într-un ciclu virtuos de creştere."
Partidul Laburist, aflat în opoziţie, a apreciat că planurile sunt un "pariu disperat".
Institutul pentru Studii Fiscale a declarat că reducerile de taxe sunt cele mai mari de la bugetul din 1972 - care este amintit pe scară largă ca fiind un dezastru din cauza efectului său inflaţionist.
Contextul de piaţă abia îi este ostil lui Kwarteng, lira sterlină având una dintre cele mai slabe performanţe faţă de dolar.
Întrebat vineri cum îşi va finanţa Marea Britanie cheltuielile, reducând în acelaşi timp impozitele, un ministru al cabinetului a spus că răspunsul este creşterea economică.
Joi, Banca Angliei a declarat că plafonarea preţurilor la energie propusă de Truss va limita inflaţia pe termen scurt, dar că stimulentele guvernamentale ar putea creşte presiunile inflaţioniste pe termen mai lung, într-un moment în care indicatorul este aproape de maximul ultimilor 40 de ani.
În ciuda măsurilor fiscale şi de cheltuieli extinse, guvernul a decis să nu publice noi previziuni de creştere şi de împrumut de la Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, un organism de supraveghere guvernamentală, până la proiectul de buget.
