România nu are nici acum un investitor "clar definitivat" pentruinvestiţia de 4 mld. euro în reactoarele de la Cernavodă, iar celmai mare proiect de reorganizare a sistemului energetic prinînfiinţarea celor două companii de stat are şanse slabe derealizare.
Toţi miniştrii care s-au perindat pe la conducerea MinisteruluiEconomiei au spus că energia este asul din mâneca României, iar 70%dintre investitorii care vin aici întreabă de proiecte din energie,dar cu toate acestea investiţiile care pot mişca miliarde de eurorămân blocate în hârtii pe holurile puterii.
"România nu are un investitor clar definitivat pentrucontinuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de laCernavodă", a declarat Karoly Borbely, secretar de stat înMinisterul Economiei în cadrul conferinţei Mediafax Talks AboutEnergy.
Reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă sunto prioritate pe masa Ministerului Economiei din 2008. Deşiproiectul a început foarte bine, reuşind să atragă cele mai marigrupuri energetice europene, patru dintre cei şase investitoristrăini au plecat rând pe rând. Abandonarea acestei investiţiimajore de nume precum CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola(Spania) şi GDF Suez a fost clasificată chiar de către oficialiiministerului ca fiind o "pată" pentru instituţie.
Deşi construcţiile la cele două reactoare trebuia să înceapăanul trecut, în cel mai bun caz ar putea începe în 2013. Înperioada februarie 2011 - martie 2012 ar trebui aduşi noiinvestitori în compania de proiect care realizează reactoarele 3şi 4 de la Cernavodă, negocierile purtate până acum de statul românfiind fără rezultat.
Statul vrea să facă alte două companii mari
Un alt proiect major, al fostului ministru Adriean Videanu,înfiinţarea celor două companii energetice menite să creeze localfirme puternice, integrate, după modelul rivalilor din regiune,are şanse slabe de realizare, deşi este un subiect despre care sevorbeşte din 2009. Formarea Electra şi Hidroenergetica, firme careurmau să fie realizate în jurul celor mai importanţi producători deenergie din România, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, a fostblocat în instanţă de multe procese, acţiunile fiind înaintate atâtde Fondul Proprietatea, acţionar minoritar, dar şi desindicate.
"Atâta vreme cât avem procese în instanţă, nu putem să neretragem din acest proiect. Mergem mai departe cu ele, dar maibine se mişcă, sunt mai bine conturate cele două companii dinsectorul termo", a mai spus Karoly Borbely. El admite că realizareaElectra şi Hidroenergetica până la finele anului are şanse mici derealizare. Ideea este de a face alte două companii energetice, unacare să reunească cele trei complexuri energetice din bazinulOlteniei (Turceni, Craiova, Rovinari) alături de SNLO, iar cealaltăformată din partea viabilă a CNH alături de termocentralele Deva şiParoşeni a fost prezentată în aprilie anul acesta. Cele douăcompanii vin ca o alternativă a Ministerului Economiei dupădiscuţiile cu FMI în cazul în care Electra şi Hidroenergetica nuvor fi înfiinţate până la finalul acestui an.
Management privat
Toate aceste incertitudini vin în contextul în care în cadruldiscuţiilor cu FMI s-a luat decizia instalării de management privatîn marile companii de stat, la conducerea cărora au fost numiţi demulte ori oameni fără experienţă, dar cu apartenenţa politicăpotrivită. Nici aici însă Ministerul Economiei nu a dat listacompaniilor unde vor fi aduşi manageri privaţi, nu a stabilittermene concrete şi nici nu ştiu exact cum se va separa interesulstatului de cel al unui management privat dictat de criterii deperfomanţă. "Discuţiile sunt foarte serioase la nivelul guvernuluipentru management privat. Trebuie ruptă pisica în două şi separatpoliticul de interesele de stat", a adăugat Borbely.
Invocăm modelul polonez, dar atât
Listările la bursă ale marilor companii energetice sunt un altsubiect fierbinte, autorităţile locale făcând trimitere adesea lamodelul polonez. Deşi discuţiile despre listarea Romgaz,Hidroelectrica, Nuclearelectrica durează de ani de zile, pânăacum nici măcar nu au fost alese nici măcar brokerii şi avocaţiicare să se ocupe de acest proces. Tergiversările în toate acesteprocese care pot atrage capitaluri private semnificative vin încontextul în care cea mai mare parte a unităţilor de producţiedin România au durata de viaţă depăşită, modernizarea sauînlocuirea lor ridicându-se până la 40 mld. euro. "70% dintreinvestitorii străini care vin în România sunt interesaţi deenergie", a spus Karoly Borbely. Cu toate acestea însă, niciunparteneriat pentru realizarea unei investiţii nu s-a concretizatîn ultimii ani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
