Discuţia a avut loc în şedinţa de miercuri a Guvernului, în carea fost aprobată prima rectificare bugetară din acest an, miniştriicerând premierului să decidă alocarea banilor în funcţie depriorităţile guvernării, conform unor surse citate de agenţiaMediafax.
În replică, premierul Emil Boc a susţinut că schimbarea moduluide concepere a bugetului ar crea dificultăţi, fiind nevoie deregândirea tuturor capitolelor bugetare, au adăugat sursele. Astaînseamnă că premierul, cel care are ultimul cuvânt în guvern, aînclinat balanţa în favoarea ministrului de finanţe, SebastianVlădescu, cel care este responsabil de realizarea bugetului.
Ce solicită ministrul transporturilor
Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a arătat că, din cauzaacestei grile, instituţia sa primeşte un buget reprezentând doarjumătate din media bugetelor alocate pentru transporturi în statelemembre UE, conform surselor.
Atât ministrul transporturilor, cât şi ministrul economieiAdriean Videanu - membri influenţi ai guvernului şi ai partiduluicare guvernează (PDL) - au solicitat de-a lungul timpului, în modrepetat, mai multe fonduri de la buget, în special pentru infrastructură.
De partea cealaltă, răspunsul oficialilor de la MinisterulFinanţelor a fost: Nu sunt bani. Sau nu mai sunt bani, pentru că eis-au dus pe pensii şi salarii.
Şi înaintea unor discuţii avute cu delegaţia FMI venită laBucureşti să evalueze acordul cu România, Berceanu declara căintenţionează să ceară Fondului sume mai mari pentru investiţiilemari deja pornite în infrastructură.
El susţinea că România poate să-şi permită un deficit mai marepe perioada crizei, având în vedere nivelul redus al datorieipublice. Însă deciziile finale au fost luate la Finanţe.
În primăvară, Berceanu critica chiar Ministerul Finanţelorspunând că acesta are un rol important nu doar de a spuneministerelor de unde să taie, ci să mai şi adune taxele şiimpozitele actuale.
În şedinţa de guvern de miercuri, mi niştrii au mai reclamatfaptul că atribuţiile cele mai importante în repartizareafondurilor le are Ministerul Finanţelor şi nu premierul care şi-aasumat un program de guvernare.
"Membrii Cabinetului i-au spus lui Boc că nu poate lăsaMinisterul Finanţelor să aibă ultimul cuvânt în alocarea banilor,ci că decizia finală ar trebui să aparţină primului-ministru, fiindvorba de o decizie politică, bazată pe prio rităţile guvernării",au arătat sursele citate de Mediafax.
La prima rectificare bugetară din acest an au fost tăiatealocaţiile mai multor ministere, fiind acordate fonduri în specialpentru plata pensiilor şi indem nizaţiilor de şomaj. Mi nisterulTransporturilor figurează în lista celor care li s-au redus bugetele la rectificare alături de ministerele Educaţiei,Administraţiei şi Internelor, Apărării, Justiţiei, Dezvoltării şiAgriculturii. De partea cealaltă, fonduri suplimentare au primitministerele Muncii, Economiei, Sănătăţii, Mediului, Culturii şiComunicaţiilor.
Filosofia lui Vlădescu
Discuţii despre modernizarea României şi a sistemului fiscal,corelate cu filosofia bugetului, au mai existat în România înultimii ani.
În luna ianuarie din acest an chiar ministrul finanţelorSebastian Vlădescu vorbea despre faptul că dacă vrem să modernizămRomânia, sistemul de taxe şi impozite trebuie schimbat din temelii,de la taxele locale până la contribuţiile sociale.
El susţinea necesitatea unui sistem care să fie echitabil şifuncţional şi să ne ajute să ne desprindem de pragul veniturilor de30-32% din PIB (sub cel al Ungariei care colectează 45% din PIB).Pe de altă parte, Vlădescu admitea că decizia politică este foarteimportantă pentru un proiect de reformă a sistemului deimpozitare.
La jumătatea lunii iunie, Vlădescu a lansat chiar un scenariu deschimbare a sistemului fiscal - România să treacă, de la 1 ianuarie2011, după şase ani de cotă unică, la un sistem de impozitareprogresivă a veniturilor, inclusiv a tutoror pensiilor, concomitentcu scăderea TVA.
În România a funcţionat un sistem de impunere pe venitul globalpână în 2005, reuşindu-se reducerea deficitului bugetar sub pragulde 3% din PIB.
La 1 ianuarie 2005 a fost înlocuit cu cota unică de 16% pe venitşi pe profit, care treptat a adus încasări în creştere pe seamaexpansiunii economice foarte rapide.
Pentru a aduna mai mulţi bani la buget, Finanţele au adus înacest an o serie de modificări legislaţiei fiscale, urmărindextinderea bazei de impozitare şi generalizarea aplicării coteiunice de 16%.
Despre estimarea veniturilor cuprinsă în rectificarea bugetară,Vlădescu spune că este realistă, comentând opinia prezentată deConsiliul Fiscal, pe care o consideră însă "echilibrată".
În opinia publicată la începutul acestei săptămâni, ConsiliulFiscal apreciază că veniturile fiscale prognozate în rectificaresunt supraevaluate cu până la 0,5% din PIB (500 mil. euro).
Cine trebuie să realoce banii statului: Guvernul sauFinanţele?
- Nu Ministerul de Finanţe, ci Guvernul ar trebui să aibă rolulcel mai important în repartizarea fondurilor, pentru că decizia epolitică, bazată pe priorităţile guvernării
- Bugetul este construit pe o grilă folosită în urmă cu 10 ani,care nu mai corespunde contextului economic actual
- Premierul spune însă că schimbarea modalităţii de concepere abugetului ar crea dificultăţi, pentru că ar trebui regândite toatecapitolele bugetare
Ce spune Boc
Premierul Boc, aflat ieri într-o vizită pe şantierul autostrăziiTransilvania, a făcut o serie de declaraţii privind situaţiainfrastructurii şi acordarea de subvenţii
- Subvenţiile pentru termoficare vor fi acordate şi "n acest an,iar primăriile vor primi în continuare o subvenţie la combustibilde până la 45%; începând cu aprilie 2011, se va adopta o nouăstrategie, astfel încât subvenţiile să poată fi acordatediferenţiat, în funcţie de venituri
- Banii alocaţi Ministerului Transporturilor sunt "puţini şitrebuie drămuiţi"; atenţia este focalizată către proiectelefinanţate din fonduri europene, care necesită cofinanţare de labugetul de stat
- Cheltuielile cu infrastructura sunt mult mai mari decât par,întrucât numai pentru autostrada Nădlac-Constanţa este nevoie deo
- contribuţie de "miliarde de euro" de la bugetul de stat
- Pe lângă cele 5,4 miliarde de euro pe care le are din fondurieuropene pentru Transport, România trebuie să aloce o sumă similarăpentru cheltuielile de expropriere şi pentru lucrărileneeligibile
Ce spune Vlădescu
Ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, a explicat în cadrulunei conferinţe de presă de ce a avut loc rectificarea bugetului destat
- În România există peste 40.000 de proiecte de investiţii"ncepute, iar cheltuiala bugetară totală pentru finalizarea lorreprezenta valoarea bugetului României pentru mai bine de 10ani
- Rectificarea bugetară vizează acoperirea deficitelor lafondurile sociale - fondul de pensii şi fondul de şomaj - şiacoperirea datoriilor din sectorul sanitar
- Legea pensiilor nu va ajusta rapid deficitul, iar pensiile micivor fi impozitate dacă va exista o decizie politică în acest sens;astfel, transferul de fonduri de la bugetul de stat la bugetulasigurărilor sociale va continua până în 2020
- Vor fi eliminate cheltuielile de investiţii care nu erauabsolut necesare (cum ar fi achiziţiile de obiecte) pentru fiecareminister
n Fiecare minister "şi va comunica evoluţia programului deinvestiţii atât pentru anul acesta, cât şi pentru următorii treiani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
