Guvernul ar trebui să mai taie anul viitor încă cel puţin 3 mld.euro din cheltuieli pentru a se încadra în ţinta ambiţioasă dereducere a deficitului bugetar la 4,4% din PIB, alternativa fiind onouă majorare a impozitării.
Analiştii consideră însă că în 2011 nu mai este loc de creşterea fiscalităţii dacă se doreşte reluarea creşterii economice, dupăce şansele de relansare au fost îngropate în 2010 de majorarea TVAla 24%.
Rămâne de văzut cât vor reuşi Finanţele să strângă la buget dinaplicarea noii legislaţii de combatere a evaziunii fiscale, precumşi din extinderea bazei de impozitare a veniturilor. "Conteazăfoarte mult cum va evolua economia anul viitor. Şi dacă va revenipe creştere, care vor fi sursele impozitate. Cea mai mare greşealăar fi majorarea cotei unice. Ar fi pulverizată orice şansă firavăcare mai există de creştere economică în 2011. În condiţiile încare nu poţi să generezi foarte multe venituri, prima dată te uiţila cheltuieli. Orice business privat face acest lucru din 2008.Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor", a comentatLucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Cert este că, potrivit datelor FMI, chiar şi pe scenariul uneicreşteri economice de 3,6% în 2011 - avut în vedere în variantaoptimistă a fondului de până luna trecută - ponderea veniturilor înPIB era prognozată să rămână la acelaşi nivel ca în acest an, adicăde 32,6% din PIB. Dar economia ar urma să scadă şi anul acesta cucirca 1,9% conform celei mai recente estimări.
Iar în 2011, când se vorbeşte de o creştere economică de numai0,5-1%, probabilitatea de a obţine mai mulţi bani la buget este şimai redusă. Există astfel riscul ca soluţia să fie încă o ajustarea cheltuielilor bugetare, după ce până acum Guvernul s-a doveditincapabil să determine autorităţile locale să diminuezecheltuielile materiale.
O precondiţie foarte importantă pentru reducerea deficitului în2011 este voinţa politică pentru reducerea personalului bugetarconform angajamentului faţă de FMI.
Astfel, pentru a diminua cheltuielile cu salariile, guvernul apromis să reducă personalul cu încă 70.000 de persoane până înianuarie 2011, peste reducerea de circa 30.000 de angajaţi începutăla sfârşitul lui 2009, se spune în raportul FMI privind Româniapublicat recent. De asemenea, cheltuielile cu personalul au fostlimitate la 39 miliarde de lei, numărul total al angajaţilor dinsectorul public fiind setat la 1.290.000 pentru începutul anului2011.
În prezent nu se ştie însă câţi angajaţi au fost concediaţi dinsectorul bugetar, fiind vorba în general de desfiinţarea unorposturi neocupate şi de mutarea unor salariaţi de pe un post pealtul.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceridin România (AOAR), reclamă "oprirea aruncatului banilor pefereastră" susţinând că este necesară ajustarea "cheltuieliloriraţionale".
"Este vorba de cheltuielile cu bunuri şi servicii în primulrând, dar şi de reducerile de personal. Asta este marea problemă.Mi-e teamă că restructurarea personalului în sectorul public nu seva face niciodată. Este o încrengătură balcanică în organigramasectorului public pe care niciun guvern nu a fost în stare să orezolve. Fiecare angajat este ruda cuiva. Reducerea cheltuielilorde personal cu 25% arată exasperarea că nu se pot face reduceri depersonal în sectorul public."
Administraţiile locale, de nestăpânit
Totodată, un mare semn de întrebare ţine de disciplinareaadministraţiilor locale.
"Am discutat şi cu FMI de obiceiul autorităţilor locale de aface cheltuieli şi la sfârşitul anului să ceară completareabanilor. Orice depăşire a sumelor stabilite prin lege este uşorpenală. Fără glumă", a mai spus Pogonaru.
Economistul-şef al BCR susţine că se impune şi restructurareasectorului public, în condiţiile în care sectorul privat se totrestructurează din 2008 şi găseşte permanent resurse să seeficientizeze. Autorităţile locale sunt alt exemplu dat, unde estenecesară eficientizarea utilizării banilor.
FMI a sugerat Finanţelor să urmărească reducerea deficituluifiscal printr-o reformă a cheltuielilor curente, pentru a permiterealizarea investiţiilor care să aducă creştere economică.
Nu orice fel de reducere a deficitului e bună
"Deficitul bugetar trebuie să fie redus, dar este vorba şi decalitate, nu doar de cantitate. În anumite condiţii, dacă ar existaşi credibilitate, Fondul ar putea să accepte un deficit bugetar înscădere, dar nu atât de ambiţios ca şi cel de 4,4% din PIB", a maispus Anghel.
La rândul lui, Pogonaru a precizat că nu este niciun merit săfim campioni la reducerea deficitului bugetar în această perioadăde criză, cât timp această ajustare se bazează pe a nu faceinvestiţii şi a nu plăti datoriile către sectorul privat."Deficitul bugetar va fi mai mare de 4,4% din PIB anul viitor. Amdubii că atunci când se fac previziunile se gândeşte economic saula ce se întâmplă în sectorul privat. Înainte de a vorbi deachitarea datoriilor statului către sectorul privat, nu are sens săvorbim de măsuri pentru relansarea economiei."
În ceea ce priveşte perspectivele sistemului de impozitare,autorităţile române spun că nu este luată în considerare, în acestmoment, majorarea suplimentară a taxelor în 2011.
În perioada următoare Finanţele intenţionează să realizeze orectificare bugetară, însă ţinta de deficit bugetar pentrusfârşitul acestui an urmează să rămână nemodificată, la 6,8% dinPIB.
Ce ajustări s-au făcut în 2010
Pe fondul deteriorării condiţiilor economice şi a scăderiiveniturilor, FMI a fost de acord cu majorarea ţintei de deficitbugetar pentru acest an de la 5,9% din PIB la 6,8% din PIB.
Chiar şi aşa s-a impus adoptarea unor măsuri de ajustarefiscală, reprezentând 2,3% din PIB pentru a reduce deficitulbugetar estimat iniţial la 9,1% din PIB.
Pentru ajustarea dezechilibrului fiscal autorităţile române auoptat pentru reducerea salariilor din sectorul public cu 25% şimajorarea TVA de la 19% la 24%.
Ce s-a întâmplat în primul semestru
Finanţele au reuşit să se încadreze la limită în ţinta dedeficit bugetar negociată cu FMI pentru primul semestru, de 18,2mld. lei, însă rezultatul a fost obţinut, conform practicii dejatradiţionale, prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilorcătre mediul privat, inclusiv a rambursărilor de TVA.
Chiar şi aşa, cheltuielile totale au crescut cu 4%, în timp ceîncasările au fost mai mici cu 0,1%.
Sumele pentru investiţii au fost cu 22% mai mici decât în primulsemestru din 2009, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii aufost reduse cu numai 1,7%, iar cele cu personalul au scăzut cu4,5%. În schimb, subvenţiile au crescut cu 6,3%, iar cheltuielilesociale cu peste 12%.
Sindicatele: FMI spune că Guvernul are suficienŢI bani deinvestiţii
Sindicatele: FMI spune că Guvernul are suficienŢI bani deinvestiţii Preşedintele Confederaţiei Naţional Sindicale "CartelAlfa", Bogdan Hossu, a declarat luni că a cerut în întâlnirea cureprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) suplimentareaîmprumutului, însă aceştia au afirmat că Guvernul ar aveasuficienţi bani.
Liderul "Cartel Alfa" a spus că, în realitate, chiar dacăGuvernul ar avea banii pe hârtie, aceştia ar fi oricum dejacheltuiţi.
"Am cerut între 2,5 şi 3 miliarde care să poată alimentaprogramele structurale şi să permită îmbunătăţirea mecanismului deabsorbţie", a declarat Hossu.
Pe de altă parte, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS),Dumitru Costin, a declarat că nu a cerut reprezentanţilor FonduluiMonetar Internaţional suplimentarea împrumutului, "pentru că şi aşane-am înglodat în datorii".
Întrebat dacă BNS ar dori un acord suplimentar cu FMI, DumitruCostin a precizat că este şi împotriva acestui lucru.
Discuţiile pentru un nou parteneriat cu FMI şi Comisia Europeanăar putea începe la umătoarea misiune de evaluare a acorduluiactual, în luna octombrie, declara, sâmbătă, pentru MEDIAFAXreprezentanul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care consideră cănu va fi necesar şi un nou împrumut.
"Acest subiect (un nou acord - n.r.) nu a fost abordat acum.Cred că în perioada următoare, la vizita din octombrie, acestsubiect va fi atins. Va depinde, însă, de decizia Guvernului. Caeconomist, o părere personală dacă vreţi, o continuare aparteneriatului cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să continue.Principial, cred că un astfel de parteneriat este benefic. (...) Nucred că va fi nevoie de un nou împrumut", a afirmat Tănăsescu.
La începutul săptămânii trecute, şeful misiunii FMI în România,Jeffrey Franks, spunea că discuţiile despre un nou acord întreautorităţile române şi instituţia financiară internaţională suntpremature şi că vor avea loc "la un moment dat".
România a încheiat în primăvara anului trecut un acord definanţare externă cu UE, FMI, BERD şi Banca Mondială, pe o perioadăde doi ani, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.Programul actual se încheie în primăvara anului viitor.
O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene se află înperioada 26 iulie - 4 august la Bucureşti pentru o nouă revizuire aacordului cu România, care va evalua modul în care România aîndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele luniiiunie şi în cadrul căreia se discută şi despre un nou set deprognoze macroeconomice.
În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMIar trebui să supună aprobării, în luna septembrie, eliberarea celeide-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 mil. euro.Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
