Ponderea sumelor restante, reprezentand ratele neplatite latimp, in totalul creditelor acordate populatiei si companiilor aajuns la 5,5% in aprilie, de la 3,88% la sfarsitul anuluitrecut.
Nivelul este mai mult decat dublu fata de cel inregistrat inaprilie anul trecut, potrivit datelor BNR.
In premiera, restantele aparute la rambursarea creditelor invaluta au ajuns sa le depaseasca in volum pe cele acumulate laimprumuturile in lei. Astfel, BNR a contabilizat restante de 5,6miliarde de lei (1,3 mld. euro) la creditele in valuta si de 5,48miliarde de lei la finantarile in moneda locala. La sfarsitulanului trecut diferenta intre restantele la lei si cele la valutaera de aproape un miliard de lei.
Totusi, calitatea portofoliului de credite in valuta este cevamai buna, ponderea sumelor restante fiind de 4,5% in aprilie. Lacreditele in lei, ponderea restantelor a depasit 7%.
Cresterea ponderii restantelor este accelerata si de contractiasoldului creditelor in lei. In schimb, la valuta cresterea solduluiajuta la mentinerea ponderii la niveluri mai mici.
"Suntem un pic surprinsi de dinamica foarte slaba a credituluiin lei. Aceasta a venit chiar in contextul unei scaderi adobanzilor, desi trebuie sa admitem ca in continuare costurile suntdestul de ridicate", spune Nicolaie Alexandru Chidesciuc,economistul-sef al ING Bank. El subliniaza ca dinamica mai buna asoldului creditului in valuta este influentata si de repatriereaunor credite care fusesera in trecut transferate din bilanturilebancilor locale catre actionarii din strainatate, la care s-aadaugat mai recent si impulsul dat de reluarea programului "Primacasa".
Bancherii spun ca acum cresterea restantelor este alimentata deproblemele cu care se confrunta firmele mici si medii, dar sicompaniile de talie mai mare la rambursarea ratelor. Aceasta pentruca tot mai multe firme ajung "la fundul sacului", consumandu-sirezervele acumulate in vremurile bune, iar pietele lor de desfacerenu isi revin.
Daca sectorul de retail parea stabilizat inca de anul trecut,clientii adaptandu-se la noile niveluri de curs, de dobanda sichiar de venit, planurile guvernului de a taia salariile indomeniul public si transferurile sociale - inclusiv pensiile - ledau din nou emotii.
Chiar Nicolae Cinteza, seful Directiei Supraveghere din BNR,admitea recent ca priveste cu teama efectul combinat alrestructurarii de credite pentru clientii individuali care se vorconfrunta cu probleme si al reevaluarii garantiilor detinute debanci. Cum ajustarile in privinta valorii colateralului ar trebuisa fie importante, un nou val de crestere a provizioanelor ar puteasa apara.
Laszlo Diosi, seful OTP Bank, un jucator de talie medie,considera ca statul ar trebui sa vina chiar cu masuri care sacontrabalanseze efectele taierilor de salarii si de pensii."Oamenii ar trebui sa primeasca credite in conditii preferentialepentru antreprenoriat, iar bancile ar trebui sa fie asistate destat pentru a restructura creditele acestor clienti", spuneDiosi.
Pe de alta parte, el considera ca efectul masurilor de ajustareanuntate de Guvern va deveni vizibil asupra portofoliilor decredite abia spre sfarsitul anului, in conditiile in careproblemele la plata ratelor vor aparea cu un decalaj. Pe de altaparte, Mihai Bogza, presedintele Bancpost, sublinia recent cabancile au acumulat deja experienta in ajutarea clientilor careactiveaza in mediul privat si care s-au confruntat anul trecut cudiminuari de venituri sau chiar pierderea locului de munca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
