Rezultate în primele cinci luni din an: Economia aleargă împinsă din spate de comerţ, în vreme ce construcţiile fac pasul piticului, iar industria pune piedici

Dacă situaţia nu se schimbă, este greu de crezut că estimările de creş­tere ale Comisiei Naţionale de Prog­no­ză (CNP) vor fi atinse în 2016 – creştere de 4% pentru industrie şi de 8,8% pentru construcţii. Cum agricul­tura a scăzut în volum în T1 faţă de T1 2015 (minus 1,2%), resursa prin­cipală ce a mai rămas să tragă PIB-ul în sus este comerţul.

Comerţul cu amănuntul a crescut cu 18,2% în primele cinci luni din an, iar comerţul cu autovehicule cu 15,9%.

Producţia industrială

Producţia industrială a crescut în primele cinci luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 1,4% (serie brută) şi a stagnat ca serie ajustată, dar ceea ce ridică semne de întrebare este dinamica lunară. Faţă de aprilie producţia industrială a scăzut cu 1,3% ca serie brută şi cu 4% ca serie ajustată, iar economiştii se îndoiesc că eventualul avans din iunie va putea inversa sensul pe care s-a angajat industria. Într-o atare ipoteză, nu mai poate fi vorba ca industria să crească cu 4% în 2016, cum anticipează Comisia Naţională de Prognoză. Avem de-a face cu o decelerare care ar putea pune probleme în al doilea trimestru din an, chiar dacă aproape întreaga creştere economică din T2 este aşteptată să vină tot din comerţ/consum şi mai puţin din alte ramuri care participă la formarea/utilizarea PIB. Situaţia este pusă de economişti pe seama stagnării din Europa (principala destinaţie a producţiei industriale româneşti de export), pe de o parte, iar pe de altă parte, pe seama unor riscuri interne şi externe (inclusiv politice, precum alegerile) care determină companiile să aştepte un culoar mai bun pentru ma­jorarea investiţiilor. Nu în ultimul rând, căderea industriei e determinată de pier­derea compe­titi­vităţii în urma majo­rării salariilor prin decizie admi­nistrativă.

„Industria trece printr-o perioadă dificilă pe fondul cererii externe slabe şi al scăderii competitivităţii după ce salariul minim a crescut constant în ultimii ani; totuşi, ca un uşor aspect pozitiv, remarcăm că opiniile privind volumul comenzilor noi s-au îmbunătăţit recent (plus 4,5% la cinci luni – n.red). Totuşi, ne îndoim că industria şi-a revenit semnificativ în iunie, aşadar este posibil ca T2 2016 să aducă un impact negativ din partea industriei. Din fericire, serviciile evoluează destul de bine, astfel că avansul PIB ar fi trebuit să rămână peste 4% în T2 2016“, comen­tează Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank.

Andrei Rădulescu, senior eco­no­mist al Băncii Transilvania, remarcă şi el faptul că, dincolo de dificultăţile cu care se confruntă industria, există şi un fapt po­zitiv: creşte producţia de bunuri de folo­sinţă îndelungată (plus 12,5% an/an) ca urmare a majorării consu­mului privat.

Potrivit datelor publicate ieri de INS, în mai producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 1,3% ca serie brută, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,2%) şi a industriei prelucrătoare (-1,0%). Industria extractivă a crescut cu 1,5%.

Ajustat în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, indicatorul a scăzut cu 4,0% faţă de luna prece­den­tă, din cauza scăderii tuturor sectoarelor industriale: industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (câte -2,2% fiecare) şi industria prelucrătoare (-4,4%).

Construcţiile

În comparaţie cu industria, construcţiile fac o figură mai bună, dar oscilaţia este cea care face legea în această ramură. Lucrările de cons­trucţii au crescut în mai faţă de aprilie cu 6,2% ca serie brută, dar au scăzut cu 3% ca serie ajustată (sărbătorile de Paşti au fost anul acesta în mai). În primele cinci luni din an, volumul lucrărilor de construcţii a crescut atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată cu 5%, respectiv cu 4,7%, an/an. De re­mar­cat este însă faptul că acest ritm este la jumătate faţă de cel înregistrat între ianuarie şi mai 2015, de peste 10%, lucru explicabil prin faptul că ra­­mura începuse anul trecut să-şi re­vi­nă uşor după doi ani de cădere severă.

În 2005 construcţiile au participat cu 7,4% la PIB şi cu 0,6% la creşterea economică de 3,8%. În preţuri curente, construcţiile au însemnat anul trecut 28 de miliarde de lei, crescând în volum cu 12% faţă de 2014. În T1 2016, construcţiile au avut o contribuţie de 0,1% la creşterea de 4,3% a PIB, avansând în volum cu 1,8% faţă de T1 2015. Potrivit datelor publicate ieri de INS, volumul lucrărilor de construcţii a crescut în luna mai cu 8,9% ca serie brută, şi cu 9,4% ca serie ajustată, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Comparativ cu aprilie 2016, volumul lucrărilor de construcţii din luna mai a înregistrat o creştere de 6,2% ca serie brută, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 34% şi la lucrările de construcţii noi cu 3,7%, şi a scăzut cu 3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 14,6% şi la lucrările de construcţii noi cu 7,7%.

Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 14,2%.

Volumul lucrărilor de construcţii din primele cinci luni a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5%, respectiv cu 4,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Ca serie brută, pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi la lucrările de construcţii noi cu 14,5%, respectiv cu 3,7%. Lucrările de reparaţii capitale au scazut cu 4,8%.

Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri la construcţiile inginereşti şi la clădirile rezidenţiale cu 8,8%, respectiv cu 3,2%. Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 0,3%.

Ca serie ajustată, pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi la lucrările de construcţii noi cu 16,7%, respectiv cu 1,8%. La lucrările de reparaţii capitale s-a înregistrat o scădere cu 3,1%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti şi la clădirile rezidenţiale cu 12,4%, respectiv cu 3,4%.

Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 0,2%.