Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, trage încă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte dezvoltarea parcurilor eoliene. După ce firma a spus că, dacă piaţa energiei nu se va dezvolta în sensul creşterii consumului de electricitate şi al punerii în funcţiune a unor capacităţi care pot feri sistemul în faţa caracterului incontrolabil al energiei eoliene sistemul energetic va avea dificultăţi, Transelectrica pune în discuţie o altă problemă, cea a fondurilor de care compania are nevoie pentru a integra în reţea "morile de vânt".
Semnalele transmise de Transelectrica, firma care practic veghează la siguranţa sistemului naţional de energie electrică, vin după ce compania a spus recent că a apăsat pedala de frână pentru emiterea contractelor care le permit parcurilor eoliene să se conecteze la reţea.
În prezent în România funcţionează parcuri eoliene cu o capacitate instalată apropiată de cea a unui reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, cei mai mari investitori în acest domeniu fiind CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi Energias de Portugal.
"Ni se spune să găsim soluţii. Aceste soluţii costă peste 500 milioane euro în investiţii. Transelectrica nu are aceste fonduri. Suntem în discuţii cu ANRE să propunem iniţiative legislative care să ne permită să atragem aceste investiţii. Fără aceste investiţii, toate avizele de racordare pentru parcuri eolinene prevăd că viitoarele parcuri eoliene vor avea restricţii de funcţionare", a declarat directorul general adjunct al Transelectrica, Octavian Lohan, la conferinţa Mediafax Talks about Energy.
De două ori mai mult faţă de posibilităţi
Cea mai mare parte a parcurilor eoliene anunţate ar trebui să se realizeze în zona Dobrogei. În prezent, potrivit datelor Transelectrica, sunt semnate contracte de racordare le reţea pentru 8.300 MW, de două ori mai mult faţă de cât poate integra sistemul energetic în acest moment, compania neavând la îndemână nicio pârghie legală pentru stoparea acestui proces de avizare.
"Din păcate, Transelectrica nu poate respinge niciun astfel de proiect decât dacă atentează la siguranţa sistemului energetic naţional. Nu putem face mai mult de 5.000 MW în eoliene (în prezent - n.r.). Deci se pare că nu stăm bine", a continuat Lohan, citat de Mediafax.
Principala problemă pe care o ridică parcurile eoliene pentru sistem vine din caracterul incontrolabil al acestei energii. De exemplu, în timpul nopţii, când consumul de energie scade, un vânt foarte puternic în Dobrogea ar duce la o producţie de energie în excedent care nu şi-ar găsi locul în sistem. Deşi aceste dezechilibre se pot rezolva prin scoaterea din funcţiune a altor unităţi, cum este cazul termocentralelor sau al hidrocentralelor, este posibil ca nici aceste măsuri să nu mai fie suficiente.
De aceea, reprezentanţii Transelectrica au spus în repetate rânduri că sunt necesare luarea unor măsuri pentru creşterea consumului de energie şi al punerii în funcţiune al unor unităţi capabile să ferească sistemul de aceste dezechilibre.
Bani de pe bursă
În afară de acestea, Transelectrica, la rândul ei, are nevoie de bani pentru dezvoltarea propriilor reţele. Potrivit lui Lohan, o parte din investiţii ar putea fi atrase din vânzarea unui pachet minoritar din acţiunile Transelectrica.
"Am identificat surse de finanţare, dar avem nevoie de legislaţie, de o ordonare a proiectelor în funcţie de posibilităţile lor de realizare. Spre exemplu, companii din Rusia, China, America sau Anglia au spus că sunt interesate să cumpere acţiuni la Transelectrica. Apoi, am propus ANRE metode, inclusiv prin garanţii financiare pe care dezvoltatorii în energie eoliană să le depună în momentul selectării proiectelor", a spus Lohan.
În ciuda interesului arătat de unele companii, misiunea statului român de a atrage noi investitori în sectorul energetic în general, nu numai la Transelectrica, s-ar putea dovedi destul de grea, după cum au spus unii speakeri prezenţi la conferinţa Mediafax Talks about Energy.
Oferiţi încredere
"Va fi dificil pentru România să atragă investiţii, trebuie să ofere încredere. România a pierdut mult din încredere în ultimii ani, când s-au anunţat investiţii care nu s-au mai realizat. Doar Petrom a făcut termocentrala de la Brazi. Creşterea preţului energiei şi legea de susţinere a investiţiilor în energii regenerabile contribuie la recâştigarea încrederii", a afirmat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.
El a adăugat că dacă autorităţile nu vor clarifica reglementările şi nu vor liberaliza preţurile, companiile străine vor alege alte pieţe în care să investească. "Sunt şi alte pieţe, care oferă condiţii bune, nu doar în UE, ci şi în afara Europei, precum Turcia. Toate pieţele sunt în competiţie pentru atragerea de investiţii. Trebuie legi şi reglementări predictibile. În privinţa prtivatizărilor, investitorii caută pachete majoritare la companii de stat", a continuat Hajdinjak.
Cuvintele lui Churchill
În afară de politica de privatizări sau de liberalizare a pieţelor de energie şi gaze, planurile investitorilor au mai fost influenţate şi de multiplele tentative de reorganizare a sistemului energetic. În ultimii trei ani, cu trei miniştrii diferiţi, România trecut de la ideea înfiinţării unui campion naţional la cea a înfiinţării a doi giganţi energetici, pentru ca acum să ia în calcul realizarea a două complexuri energetice.
"Winston Churchill spunea că succesul este să mergi din eşec în eşec fără să-ţi pierzi entuziasmul. S-ar putea apli-ca şi aici. România are nevoie de un minister al energiei, care să se ocupe de politici clare şi coerente, care să rămână neschimbate în timp", a afirmat Valentin Mircea, membru al plenului Consiliului Concurenţei, la conferinţa Mediafax Talks about Energy.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
