ÃŽn România trăiesc aproape 1,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 ÅŸi 24 de ani, din care 19,3%, adică unu din cinci, nu urmează nicio formă de învăÂţământ ÅŸi nici nu are vreun loc de muncă, potrivit datelor EuÂrostat.
„Unii trăiesc din ajutoare soÂciale, pe care o să le tot primească cât timp campaniile electorale se bazează pe sărăcia populaÅ£iei. O parte din ei sunt Å£inuÅ£i de părinÅ£i, care spun: «Unde să muncească? Ală e salariu?»“, dar copiii lor nu ÅŸtiu să facă nimic. Dacă nu le convine, să pună mâna să înveÅ£e pentru o profesie bănoasă“, a spus LaurenÅ£iu Baciu, preÅŸeÂdintele Ligii AsociaÅ£iilor ProÂducătorilor Agricoli din RoÂmânia.
Dan Brumboiu, directorul general al companiei producăÂtoare de mobilă Polipo din Satu Mare, susÅ£ine că mulÅ£i tineri cu vârste cuprinse între 18 ÅŸi 24 de ani lucrează ca zilieri, motiv pentru care nu figurează în statistici ca având un loc de muncă.
„Cel puÅ£in în zona noastră sunt mulÅ£i tineri care lucrează ca zilieri în agricultură, care merg la cules de afine sau care merg la muncă în străinătate. Nu cred că stau degeaba“, a spus Dan BrumÂboi.
Unii tineri cu vârste cuprinse între 18 ÅŸi 24 de ani primesc bani de la părinÅ£i inclusiv pentru pachetul zilnic de Å£igări, potrivit Anei Gogonea, studentă masÂterandă la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad ÅŸi ecoÂnomist într-un magaÂzin de electrocasnice.
„E posibil ca unii să lucreze la negru sau să lucreze acasă. Majoritatea însă nu lucrează pentru că primesc bani de la mama. Îşi permit să stea acasă. Cunosc o doamnă care îi dă bani zilnic fiului ei pentru tigări. Unii părinţi vor să îşi menajeze copiii, să nu treacă prin ce au trecut ei, adică să nu muncească la fel de mult. Îi lasă să copilărească, dar nu le fac bine“, a spus Ana Gogonea.
La nivelul UE trăiesc peste 38 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 ÅŸi 24 de ani. Majoritatea acestor tineri stuÂdiază sau lucrează. Anul trecut, 40,4% din tinerii din UE studiau, 27,4% lucrau, iar 17,8% studiau ÅŸi lucrau.
Astfel, 14,3% din tinerii din UE nici nu urmau vreo formă de învăţământ, nici nu aveau un loc de muncă, respectiv 5,5 milioane de tineri, echivalentul popolaţiei Solvaciei sau Finlandei, potrivit datelor Eurostat.
Procentul cel mai mic de tineri care nici nu lucrează, nici nu studiază a fost înregistrat în Olanda (5,3%), Slovenia (8%), Austria (8,1%), Luxemburg ÅŸi Suedia (ambele cu 8,2%), ReÂpublica Cehă (8,3%), Malta (8,5%), Germania (8,6%) ÅŸi DaÂnemarca (9,2%), potrivit datelor Eurostat.