Negocierile pe care Ministerul de Finante si Banca Nationala le poarta in prezent cu oficialii institutiilor financiare internationale sunt pentru a preintampina o situatie mai grava, nu pentru a repara ceva, a declarat ieri Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.
"In primul rand, este vorba de o abordare proactiva a autoritatilor romanesti, nu intram in discutii ca sa reparam ceva, ci intram pentru a preveni. Vorbim de o centura de asigurare, nu de un lucru post, ci facut in preintampinare", a spus Lazea la conferinta "Anul bancar 2009".
Acesta a aratat ca avantajele pe care le are incheierea unui acord cu insititutiile internationale sunt ca ar aduce bani la rezerva valutara, ar creste credibilitatea in fata investitorilor straini si ar intari vointa politica pentru a face reforme interne. In opinia oficialului BNR, cursul de schimb s-ar putea deprecia daca negocierile cu institutiile internationale vor esua. Negocierile ar putea esua in cazul in care conditiile impuse de FMI ar fi prea dure, "inacceptabile", spune Lazea.
"Nu vorbim de un singur imprumut, ci de un pachet de finantare atrasa de la institutiile financiare internationale, FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala BEI, BERD si asa mai departe, probabil pe un termen de doi ani", a explicat oficialul BNR.
El a punctat ca banii pe care Romania i-ar imprumuta de la FMI nu ar putea fi folositi pentru finantarea deficitului bugetar, ci doar pentru intarirea rezervelor valutare si reducerea rezervelor minime obligatorii pe care bancile comerciale le constituie la Banca Centrala.
"Un eventual imprumut de la FMI s-ar duce numai pentru protejarea rezervelor valutare, in scaderea rezervelor minime obligatorii, nicidecum pentru finantarea deficitului bugetar sau a finantarii de proiecte. Doar banii de la Comisia Europeana ar putea fi utilizati si pe finantarea de proiecte, nu numai pentru balanta externa", a spus Lazea.
Reducerea rezervei minime obligatorii ar insemna in final ieftinirea creditelor in valuta si revigorarea economiei, spun analistii.
"Reducerea rezervei minime obligatorii la valuta va fi modalitatea prin care banii imprumutati de Romania sa ajunga in economia reala, alaturi poate de finantarea proiectelor", spune Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen, care estimeaza, intr-un scenariu neutru, un gol de finantare de 8 miliarde de euro.
Valentin Lazea considera ca "incheierea sau neincheierea unui acord va fi in ultima instanta o decizie politica. Se vor pune in balanta aceste avantaje (ale contractarii unui imprumut - n.red.) cu masurile de austeritate, decizia fiind in cele din urma una politica, nu tehnica".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
