Pentru a atrage 3,5 miliarde de euro de la UE anul acesta, aşa cum şi-a propus administraţia, nivelul absorbţiei fondurilor nerambursabile ar fi trebuit să însemne 875 milioane de euro pe T1, dar a fost doar 194 mil. euro.
Cum justifică ministrul de resort, Leonard Orban, această situaţie?
Într-un interviu pentru Pro TV, ministrul afacerilor europene susţine: "Ţinta rămâne în continuare 6 mld. euro, din care 3,5 mld. euro pe politica de coeziune. Este adevărat că în primul trimestru sumele absorbite real nu sunt foarte mari, dar, pe de altă parte, deja au fost transmise Comisiei Europene cereri de rambursare a căror sumă reprezintă pe întreg procesul peste 8%. Este adevărat, este un progres limitat, sunt paşi mici, dar pas cu pas reuşim, sper eu, să atingem acel obiectiv pe care ni l-am propus de a avea o rată de absorbţie pe zona de coeziune de minim 20% (în 2012 - n.n.)".
Într-o vreme în care investiţiile străine şi remiterile din străinătate, care în anii de boom au susţinut creşterea economică, s-au prăbuşit, iar costul împrumuturilor este încă prohibitiv, absorbţia fondurilor nerambursabile de la UE rămăsese una dintre puţinele surse de bani pentru reluarea cursului ascendent al economiei. Investiţiile străine au scăzut de cinci ori din 2008 cu un record negativ de doar 23 mil. euro în ianuarie, în vreme ce remiterile s-au prăbuşit şi ele în 2011 - 3,5 mld. euro, la jumătate faţă de 2007. Iar fondurile europene nu le suplinesc pentru că administraţia nu este capabilă să le aducă în ţară.
Între seminarii pe tema atragerii fondurilor, şedinţe de guvern săptămânale pe aceeaşi problemă, promisiuni şi schimbări de legislaţie, cifrele se arată reci şi puţin dătătoare de speranţe. Gradul de absorbţie a fondurilor UE a crescut în primele trei luni, faţă de sfârşitul lui 2011 cu doar 1,01% (194 mil. euro), ajungând la 6,5% (1,26 mld. euro) din totalul fondurilor de coeziune de 19,6 mld. euro puse la dispoziţia României de UE între 2007 şi 2013.
Şi asta în condiţiile în care, chiar însăşi premierul Ungureanu a citat în urmă cu două săptămâni o analiză care arată că absorbţia totală a fondurilor UE ar însemna o creştere a PIB-ului de 1,8% pe an, în vreme ce o absorbţie de 60% ar însemna o creştere a PIB-ului de 1,2% pe an. Administraţia şi-a propus să ducă absorbţia totală a fondurilor, în acest an, la 20% din totalul fondurilor, dar în ritmul de absorbţie de 1% în trei luni, acest lucru este o utopie.
Ritmul de absorbţie a fondurilor UE a fost zero în ianuarie pentru toate cele şapte programe operaţionale şi a crescut în martie cu doar 0,26%, în vreme ce în februarie fusese de doar 0,75%.
Din cele şapte programe operaţionale, patru nu au luat niciun euro de la UE în 2012, ca sume rambursate: Programul Operaţional Regional (POR), cu o alocare totală de 3,7 mld. euro; Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cu o alocare totală de 3,5 mld. euro; Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA - 210 mil euro) şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT - 170 mil euro).
Programul care stă cel mai prost la atragerea fondurilor ca procent din alocarea totală este POS Mediu, doar 3,3% din totalul celor 4,5 mld. euro care îi sunt alocate. Iar ministrul de resort, Laszlo Borbely, tocmai a demisionat ieri întrucât DNA îl cercetează pentru că şi-ar fi ascuns averea şi pentru că unităţi din subordinea sa au dat contracte pe ochi frumoşi unei firme, cu ştiinţa sa, suspectează procurorii.
Este greu însă de înţeles de ce acest program se mişcă atât de încet, atâta vreme cât, aşa cum spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), trebuie aici să prezinţi un proiect şi apoi să te apuci de săpat gropi pentru canalizări sau staţii de epurare.
POS Transporturi nu avansează nici el deloc, deşi este programul cu alocarea cea mai consistentă - 4,56 mld. euro.
POR, care se lăuda că este cel mai avansat program cu o rată de absorbţie la finalul anului trecut de 11,7%, a rămas înţepenit în primele trei luni - niciun euro luat de la UE ca sume nerambursabile.
Un lucru arată însă statisticile Ministerului Afacerilor Europene: că bani către beneficiari se mai dau încă. De exemplu, prin POR au ajuns către beneficiari în două luni - ianuarie şi februarie - 380 mil. lei (88 mil. euro). Aceşti bani sunt de la bugetul de stat. POSDRU a fost deblocat în urmă cu două zile după ce fusese oprit de la finanţare după un scandal cu sume cheltuite aiurea, dar cu "penalizări", cel puţin până în vară, de 10% din valoarea facturilor ce trebuia achitate de Bruxelles. În schimb, de la buget, POSDRU a primit 539 mil. lei în ianuarie şi februarie (125 mil. euro). În total, bugetul de stat a dat pentru proiectele europene în ianuarie şi februarie în jur de 450 mil. euro, dar nu şi-a decontat de la UE nici jumătate din sumă.
La finalul lui ianuarie, când ZF i-a întrebat pe responsabilii programelor operaţionale de ce nu au absorbit niciun euro de la UE în prima lună a anului, răspunsul a fost că nu era obligatoriu să fie transmise facturi spre decontare într-o lună anume şi că în ianuarie se fac de obicei evaluări. Dar a trecut şi februarie şi martie şi nimic notabil nu s-a întâmplat în afară, poate, de o declaraţie a ministrului afacerilor europene Leonard Orban care a spus miercuri că, dacă România nu transmite în prima parte a anului facturile spre decontare s-ar putea să nu mai primească bani, pentru că bugetul UE s-ar putea să nu-i mai aibă, iar aceştia vor veni la anul.
"Este foarte posibil că nu vor mai fi bani la bugetul UE ca să fie viraţi. Tocmai de aceea Comisia Europeană a insistat foarte mult să trimitem cât mai repede cereri de rambursare şi să nu prezentăm cele mai multe cereri la sfârşitul acestui an pentru că altfel vom primi banii abia anul viitor. Deci sunt dificultăţi la nivelul bugetului UE astfel încât este probabil ca anumite angajamente să nu poată fi respectate."
Dar ce spune ministrul intră în coliziune cu realitatea şi în contradicţie cu ce au susţinut responsabilii din administrarea fondurilor UE, anume că cei mai mulţi bani vin în ultima parte a anului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
