Daca pana in 2007 Grecia inregistra rate de crestere economicamult peste media zonei euro, odata cu izbucnirea crizei statulsud-mediteranean a ajuns pe buza prapastiei. Desi are a 13-aeconomie ca marime din Uniunea Europeana, Grecia are totodata deachitat factura uneia dintre cele mai mari datorii publice de pecontinent ca pondere in PIB, de aproape 300 mld. euro, adica 125%din Produsul Intern Brut (PIB).
Cum s-a ajuns in aceasta situatie?
Problemele Greciei par a data de mult timp, insa au iesit lasuprafata abia in luna octombrie, cand noul guvern instalat laAtena a anuntat ca deficitul bugetar pe 2009 va ajunge la 12,7% dinPIB, adica mult peste estimarile fostului Cabinet. Acestedeclaratii au declansat reactii in lant, agentiile de evaluarefinanciara punand sub semnul intrebarii credibilitatea statului.Spre exemplu, agentia Fitch a revizuit in scadere ratingul Grecieipentru creditele pe termen lung acordate atat in valuta, cat si ineuro de la A- la BBB+, in timp ce Standard & Poor's a anuntatca ar putea reduce ratingul BBB+ al Greciei pana la sfarsitul luniimartie, acelasi semnal fiind transmis si de Moody's. S&P a fostinsa convinsa de masurile adoptate de Atena si a ridicatperspectiva negativa ce plana aupra ratingului.
Scandal cu date false
Atentia este indreptata asupra Greciei si acest lucru nu doardin cauza problemelor privind finantele publice, ci si din cauzascandalurilor in care statul elen este implicat. La inceputulanului, autoritatile de la Bruxelles au acuzat Grecia ca afalsificat datele privind situatia fiscala in ultimii ani, atat inceea ce priveste deficitul bugetar, cat si datoria publica.
Inainte insa ca apele sa se calmeze, a iesit la iveala faptul caGrecia utiliza derivate financiare pentru a ascunde valoarea realaa deficitului bugetar. Astfel, la scurt timp dupa ce a aderat lazona euro, Grecia ar fi apelat la banca americana de investitiiGoldman Sachs pentru a obtine 1 mld. dolari printr-un swap al uneidatorii de 10 mld. dolari.
Pentru a calma spiritele, dar si pentru a gasi resurse viabilecu care sa-si refinanteze datoriile, guvernul de la Atena a anuntatin repetate randuri masuri de austeritate, care au declansatproteste sociale puternice, atat in cazul angajatilor din sectorulpublic, cat si in cazul celor din mediul privat.
Setul de masuri anuntat la inceputul lunii martie, in valoare de4,8 miliarde de euro, reprezinta al doilea pas pe care grecii ilfac in directia consolidarii fiscale, in conditiile in care pe 15ianuarie guvernul elen a prezentat Comisiei Europene spre aprobareun plan de reducere a deficitului bugetar de la 12,7% in 2009 la8,7% anul acesta.
Masuri dure pentru echilibrarea gauriibugetare
Primul pachet de masuri de austeritate include interzicereabonusurilor acordate de bancile de stat si impozitarea cu 90% abonusurilor primite de bancherii ce lucreaza in sectorulprivat.
Premierul George Papandreou a promis, de asemenea, introducereaunui impozit pe castigul de capital si a declarat razboi coruptieisi evaziunii fiscale.
In a doua faza, s-a hotarat reducerea salariilor din sistemul destat cu 12%, majorarea TVA de la 19 la 21 de procente, diminuareaprimelor primite de angajatii sectorului de stat, dar si a douamajorare a accizelor la tutun si alcool.
In contextul in care problemele Greciei provin chiar dinstructura de baza a economiei, aceasta fiind printre cele maiinchise de pe continentul european, cu unul dintre cele mai reduseniveluri ale investitiilor straine directe per capita din Europa,masurile anuntate de guvernul de la Atena ar putea avea efecte doarintr-un orizont scurt de timp.
Circa trei sferturi din economia Greciei sunt orientate catresectorul de servicii, potrivit estimarilor pe 2008 ale IndexMundi.
UE vrea sa ajute, dar nu spune cum
In ultima perioada, liderii europeni au adus tot mai des indiscutie modul in care Grecia poate fi ajutata, astfel incatproblemele statului sud-mediteranean sa nu se rasfranga asupraintregii zone euro. Desi nu s-a ajuns inca la o concluzie concretacu privire la modul in care Grecia va fi sprijinita, de curand aaparut si varianta FMI, una de care Europa nici nu vroia sa audapana acum. Pe fondul acestor discutii, s-a vehiculat chiar ideeainfiintarii unui fond monetar european, care sa supraveghezedisciplina fiscala din zona euro si sa impuna penalitati drasticeasupra statelor care nu respecta limitele impuse prin Tratatul dela Maastricht.
Criza fiscala prin care trece Grecia a determinat o depreciere aeuro de la inceputul anului, situatie care s-a dovedit a fi unsprijin nesperat pentru exportatorii europeni. Privind altfellucrurile insa, principalul inconvenient este faptul ca o monedamai slaba sporeste riscurile inflationiste intrucat majoreazacostul importurilor atat pentru companii, cat si pentruconsumatorii finali. Jean-Claude Trichet, presedintele BanciiCentrale Europene, a afirmat ca presiunile inflationiste din zonaeuro sunt inca incipiente si ca nu intrevede un pericol in acestsens pe fondul deprecierii monedei euro.
Avem mai multi miliardari decat grecii
Cei mai bogati greci au, in majoritatea cazurilor, afaceri insectorul naval, industrial, dar si de telecomunicatii, insa numaidoi dintre acestia sunt miliardari in dolari, spre deosebire deRomania, care are trei miliardari - Dinu Patriciu, Ioan Niculae siIon Tiriac. Potrivit topului pe 2010 intocmit de revista Forbes,grecul Spiros Latsis si familia sa au o avere estimata la 5,3 mld.dolari (3,9 mld. euro). Printre companiile in cadrul caroramiliardarul grec detine participatii semnificative se numara bancaEFG, prezenta si in Romania prin intermediul Bancpost, dar siHellenic Petroleum, cea mai importanta companie de rafinare apetrolului din Grecia. Tatal sau, de la care a mostenit averea, afost un armator elen foarte respectat, din generatia legendarilorAristotel Onassis si Stavros Niarhos. Fiul acestuia din urma,Phillip Niarhos, este celalat miliardar elen, care detine circa 2mld. dolari (1,5 mld. euro), conform Forbes. Se ocupa cu afaceri indomeniul navigatiei si al artei. In ierarhia celor mai bogati greciurmeaza familiile Canalleopoulos si Papalexopoulos, cu o averecumulata de 607 mil. euro (830 mil. dolari) si afaceri in industriacimentului, si Vardis Vardinogiannis, care detine 560 mil. euro(770 mil. dolari) si activitati in sectorul petrolier, naval si inindustria media, potrivit FinancialMirror.com. AndreeaNeferu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
