Mediafax.biz Exclusiv

Damian, Terapia-Ranbaxy: Dacă vrem relansare economică şi în farma, atunci «ordonanţa clawback» nu e o măsură care să fie aplicată investitorilor industriali din România

Damian, Terapia-Ranbaxy: Dacă vrem relansare economică şi în farma, atunci «ordonanţa clawback» nu e o măsură care să fie aplicată investitorilor industriali din România

Autor: Razvan Muresan

14.10.2011, 14:49 115

"Suntem gata să scriem un cec, dar nu suntem gata să scriem un cec în alb", spunea săptămâna trecută şeful GlaxoSmithKline, Pascal Prigent, cu prilejul unei conferinţe de presă ca urmare a introducerii noii taxe. Sistemul clawback funcţionează deja în cele mai multe state din Europa, însă modelul românesc aduce unele diferenţe considerate "inaplicabile" de către companii. Clawback-ul este în esenţă un procent agreat din creşterea anuală a fiecărui producător de medicamente peste o anumită limită tocmai pentru a evita consumul excesiv de doctorii. E logic călimita impusă nu poate fi mai mică decât consumul istoric real şi, în plus, diferenţa nu e suportată în totalitate de producători nicăieri, iar contribuţia lor e în cele mai multe cazuri plafonată la o sumă maximă. Ordonanţa emisă de Guvern prevede tocmai neregulile de mai sus în ciuda consumului per capita la cel mai redus nivel din Europa, de patru ori sub media europeană.

"Simularea pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde de lei", declară Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Oficialii ARPIM susţin că taxa pe care o vor plăti va include şi venituri pe care nu le-au realizat, pentru că se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 lei - "lucru imposibil de susţinut".

Contextul în care Guvernul decide implementarea taxei îi găseşte pe producători fără bani lichizi, dat fiind că termenele de plată au ajuns în prezent chiar şi la 300-360 de zile. "Medicamentele sunt plătite din rectificare în rectificare, vorbim de arierate de miliarde ca de mărunţiş, banii sunt cheltuiţi pe medicamente tot mai scumpe fără efecte vizibile asupra stării de sănătate", spune şi Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. El anticipează creşterea numărului de insolvenţe pentru operatori şi deplânge lipsa unui plan concertat de sustenabilizare a sistemului sanitar şi a dialogului cu investitorii industriali români. Datele APMGR indică faptul că producătorii de medicamente din România au investit peste două miliarde de euro până în prezent, menţin peste 10.000 de locuri de muncă calificate şi contribuie la exporturi cu circa o sută de milioane de euro anual. Potrivit şefului genericelor, măsura este discriminatorie pentru că nu se adresează tuturor prestatorilor de servicii medicale şi, apoi, pentru că ia în calcul agenţii economici români - "deja suprafiscalizaţi".

"Clawbackul demonetizează operatorii locali, loveşte nedrept în producătorii de medicamente generice, creşte costurile de exploatare şi agravează riscul operaţional", susţine Damian. După anunţarea taxei, companiile farmaceutice membre ale Camerei de Comerţ Româno-Americane, precum Pfizer, Merck Sharp & Dohme şi Eli Lilly, au anunţat limitarea dezvoltării investiţiilor în domeniul farmaceutic în viitor. "În acest moment nu cred că există vreun guvern în Europa sau chiar în lume care să ignore nevoia de predictibilitate pentru atragerea de investiţii noi sau dezvoltarea celor existente", declară Alexandra Gătej, preşedintele AmCham România.

Lipsa de predictibilitate rămâne valabilă şi pentru anul 2012, când, fără o limită clară a cererii de doctorii, dacă diferenţa dintre buget şi consum este mare, e posibil ca unele companii să nu poată plăti taxele. Iar neînde-plinirea obligaţiei duce, potrivit legislaţiei, la eliminarea întregului portofoliu din lista de medicamente compensate. Cu alte cuvinte, medicamentele se vor găsi în continuare în farmacii, dar nu vor putea fi achiziţionate decât cu plata integrală din buzunar de către pacienţi.

Producătorii reproşează Guvernului şi faptul că, din informaţiile preliminare, construcţia bugetară pentru anul următor ar urma să nu ţină cont denivelul de consum din anul precedent. "În toate ţările europene unde se aplică acest sistem, există un plafon maximal impus industriei (pe care companiile să-l plătească drept clawback - n.r), ceea ce solicităm şi pentru România", spune Pascal Prigent. Măsura clawbackului a fost legiferată pentru prima dată în anul 2009, însă mecanismul de implementare a lipsit până acum. Surse din piaţă susţin că noua versiune a taxei a apărut atât de rapid din cauza presiunilor FMI şi a epuizării fondurilor destinate decontării medicamentelor. Dincolo de frânturile logice pe care le aduce - producătorii trebuie să returneze statului prin clawback inclusiv valoarea TVA deja plătită o dată de consumatorul final - clawback-ul pare să dea peste cap prognozele şubrede ale executivilor din farma. Opt dintre ei au fost schimbaţi în ultimul an, iar noi capete vor cădea şi în lunile următoare.

Confuzie totală e şi la sediile centrale ale companiilor unde schimbările legislative atât de dese scad din atractivitatea pieţei. După cum spunea Sorin Popescu, şeful comunicării ARPIM la videochatul Gândul, "ne-au spus să vedem ce putem restructura în industrie şi să continuăm dialogul cu autorităţile. Şi vorbim aici chiar despre concedieri".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO