Dacă autorităţile şi-ar dori cu adevăratsă încurajeze creditul în lei, programul guvernamental deîmprumuturi ipotecare Prima casă s-ar derula exclusiv în monedanaţională, iar BNR ar reduce rezervele minime obligatorii la lei(15% în prezent), afirmă Mişu Negriţoiu, directorul general al INGBank România.
"BNR ar trebui să şi acţioneze pentru descurajarea creditului îneuro, nu doar să vorbească despre asta. În prezent nu există niciunstimul pentru folosirea leilor în economie, nici la creditare, nicila economisire - unde dobânzile sunt real negative, iar bănciletrebuie practic să subvenţioneze depozitele. O politică proactivăde dezvoltare a economiei ar presupune încurajarea economisirii înlei: populaţia să economisească, iar companiile să investească dinresursele astfel acumulate. Nu este vizibilă o asemenea orientare,ci mai degrabă o politică a aşteptării, prociclică şi reactivă."Bancherul avertizează că ideea unei adoptări a euro relativapropiate riscă să devină un miraj periculos şi în loc să fiestimulată creditarea în lei, în realitate creşte tot creditul îneuro, a cărui dominanţă descurajează şi mai mult leul şi al căruicost îl face Trichet, nu BNR.
"Este o glumă ideea că ne-am conectat la sistemul de plăţi îneuro Target 2 şi am mai făcut un pas spre adoptarea monedeiunice.
Discuţia cu adoptarea euro se va relansa în cu totul alţitermeni, probabil nu atât pe vechile criterii la Maastricht, cât cuaccent pe predictabilitatea şi sustenabilitatea evoluţieieconomice.
Şi asta numai după ce Euroland îşi rezolvăpropriile probleme. Între timp, noi continuăm creditarea în eurofără să ştim ce se va întâmpla în 20-25 de ani şi până la urmăcreăm ceva de genul creditelor în franci elveţieni." Negriţoiuspune că nu se poate crea vreun miracol pe termen scurt pentruîncurajarea leului, dar măcar trebuie început un trend. "Au scăzutdobânzile la lei, dar nu este suficient. Ca bancă n-ai ce să facicu leii pe care îi atragi la 6% dobândă, iar această lichiditatecostă. Pe de altă parte, nu avem o piaţă fluidă, întreg mediul estedistorsionat şi excesul de lichiditate bălteşte în loc să intre îneconomie să contribuie la reluarea creşterii. Suntem într-un impaspentru că nu ştim ce să facem ca să stimulăm creditarea în lei, săfolosim leul, iar BNR în timpul acesta aşteaptă să scadă inflaţiapână când dobânda sa redevine efectivă."
În condiţiile în care ING Bank nu aparticipat la nicio etapă a programului Prima casă, Negriţoiuconsideră un semnal contradictoriu faptul că statul continuă să deagaranţii pentru credite ipotecare în euro.
La nivelul sistemului bancar, el spune că osursă mare de vulnerabilitate este decalajul dintre activele şipasivele în euro. La sfârşitul lunii mai, soldul creditelor în euroera mai mult decât dublu faţă de cel al depozitelor în monedaeuropeană. "Trebuie să fii norocos ca din acest decalaj să iasăceva bun. De fapt pune presiune pe politica monetară a leului şi pecurs. Aşa am ajuns că politica de curs este ca pentru o economie deeuro de facto, care nu te lasă să acţionezi în sensul creşteriieconomice, ci al protejării creditelor în euro."
În acelaşi timp, el avertizează căautorităţile de supraveghere din ţările europene nu mai lasăeconomisirile naţionale să iasă şi să fie folosite pentru crediteacordate pe alte pieţe.
"Banii nu mai vin aşa uşor pentru că toţi sevor concentra pe economiile naţionale." În pofida acestui context,bancherul se arată încrezător în reluarea creşterii economice,remarcă reducerea deficitului bugetar şi unele semne de dezgheţ alconsumului privat. "În ultimii doi ani a fost o muncă asiduă decorecţie şi redresare a politicii fiscale, iar creşterea de ratingde la Fitch a venit să confirme aceste succeseevidente."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
