In comentariul de miercurea trecuta - ca sa ma fac mai bineinteles - sugeram sa va imaginati ca aveti dinaintea ochilor treiecrane luminoase. Desigur, electronice. Si ca toate trei redaufilmul preturilor, cu notele specifice lunii ianuarie 2010: catevapreturi au urcat spectaculos, cele mai multe au batut pasul pe loc,iar altele au coborat. Si notam ca fiecare ecran este destinatmiscarii preturilor identificate pe cate un mare segment al pietei:primul - al marfurilor alimentare; al doilea - al marfurilornealimentare; al treilea - al tarifelor serviciilor.
Adaug, astazi, ca trei categorii de cifre (din cele inscrise inacest tablou) au importanta in calculul inflatiei: 1) ponderea; 2)rata de crestere; 3) influenta. Ponderea, in cazul de fata, esteexprimata printr-un numar de puncte. Vedem astfel cat cantarestepartea in raport cu intregul; sau cat reprezinta un detaliu (unanume indicator sintetic, sa spunem "carne de porc") in intregultablou. Rata de crestere ne arata ca preturile la "carne de porc"au urcat in ianuarie 2010 cu 0,19 la suta. Cu o pondere de numai213 puncte, insa, raportata la un total de 10.000 de puncte, catinsumeaza cele trei ecrane, respectivul indicator sintetic nu semai regaseste in rata inflatiei. Influenta - zero. Tot zeroinflatie, in ianuarie, au facut carnea de vita, pestele proaspat,untul, zaharul, mierea de albine, cafeaua, uleiul, frigiderele,congelatoarele, articolele de menaj, tricotajele, incaltamintea,gazele si inca multe alte produse. Cele mai multe! Dovada cainflatia nu mai sperie populatia, cum suna un cunoscut cuplet dinanii '90 al trupei "Divertis".
De unde, atunci, rata mare din ianuarie 2010? Raspunsul apare peunul dintre cele trei ecrane. Sa-l detaliem. In ianuariedezechilibrul s-a produs doar la trei marfuri.
In primul rand, la tigari. Un produs cu pondere foarte mare (473de puncte, aproape cat painea) a suferit o crestere a preturilor,intr-o singura luna, de 13,87 la suta. Influenta - 0,66 puncteprocentuale din totalul de 1,68. Apoi la combustibili. Un produs cupondere si mai mare, de 753 de puncte a suportat o crestere lunarade 3,42 la suta. Influenta: 0,26 de puncte.
Si in sfarsit la energie electrica. Pozitie cu pondere deasemenea mare (492 de puncte) si o crestere in ianuarie de 4,20 lasuta. Influenta: 0,21 de puncte. Asadar, numai trei produse(dintr-un tablou care infatiseaza dinamica pietei de consum dinRomania) s-au scumpit atat de mult, incat au produs un socinflationist in ianuarie 2010.
Hiba, deci, a fost pe ecranul marfurilor nealimentare, unde rataa urcat la 3,20 la suta. Media pe ianuarie fiind de 1,68 la suta.Ce constatam? Ca inflatia noastra nu seamana in niciun fel cu ceadescrisa in carti. De fapt, este atipica, fiindca nu i se potrivescniciun fel de tipare.
Dar ce inseamna, de fapt, aceasta temuta inflatie? Intrebat ceeste filosofia, un celebru ganditor a raspuns: "Ceea ce toate lumeastie ca este". Sunt tentat sa-l parafrazez. Inflatia este ceea cetoata lumea stie ca este. Totusi, voi preciza ca inflatiei i s-audat, de-a lungul timpului, sute de definitii. In vremea din urma,pentru a simplifica lucrurile, s-a ajuns la un consens: prininflatie se intelege cresterea generalizata a preturilor de consum.De ce a preturilor de consum si nu a celor de productie? Pentru capreturile de consum (ceea ce platim cand ne facem cumparaturilezilnice in magazine) reprezinta o notiune mai cuprinzatoare: aicise reflecta si costurile productiei, si preturile de productie, siputerea de cumparare. Chiar si rata de schimb intre monedanationala si valute. Desi, mai degraba, e invers: inflatiainfluenteaza rata de schimb. Alaturi de multi alti indicatori:deficitul bugetar, deficitul de cont curent, productivitatea,calitatea valorilor adaugate. Asa se explica de ce, timp de 20 deani, de multe ori, in vreme ce inflatia scadea, rata de schimbramanea constanta.
Si daca, la noi, in ianuarie, s-au scumpit semnificativ numaitrei produse, mai putem numi acest fenomen inflatie? Potrivitcartilor: da. Potrivit realitatii pietei, avem de-a face cu un nouconcept: inflatia statistica. Un anume tip de inflatie, in care miide preturi, desi cumintite, dau impresia de nervozitate din cauzaunei simple medii statistice. Desigur, ponderate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
