Atacurile lui Traian Basescu la adresa profesorului Cristian Parvulescu sunt incredibile. Nu se poate sa spui asa ceva! A afirma ca analizele politice ale cuiva sunt apriori viciate de jobul sotiei inseamna a nu avea nimic in comun cu democratia. Probabil ca Traian Basescu ar fi fost mult mai linistit daca ar fi stiut-o pe sotia lui Cristian Parvulescu la cratita. Aceasta ar fi fost, intr-adevar, o garantie a obiectivitatii politice a sotului. Potrivit aceluiasi tip de rationament, Traian Basescu nu are niciun drept sa fie un adversar al PSD, pentru ca fiica sa Elena Basescu este in love cu fiul unuia dintre liderii PSD, adica Viorel Hrebenciuc.
Pentru Basescu, trei sferturi din ziaristi sunt vanduti patronilor lor, Guvernul este, in realitate, la mana lui Dinu Patriciu si a "grupurilor de interese nelegitime", iar reprezentanti ai societatii civile fac jocurile liberalilor. Eroarea de judecata sare imediat in ochi si ea este acel gen de eroare care te face sa vezi paiul din ochiul celuilalt, dar nu si barna din ochii tai.
Ce-ar trebui sa facem? Sa renuntam la profesie, noi si cei din familia noastra, sa nu mai iesim din casa, sa ne izolam de lume ca sa putem avea o perspectiva obiectiva asupra realitatii, sa atingem standardele de obiectivitate cerute de presedintele Traian Basescu? Oriunde te-ai duce sa te angajezi in presa (si nu numai in presa), esti "la mana" unui patron. Cine are dreptul sa decida care patron este bun si care este rau? Orice Guvern, de ieri, de astazi si de maine, intretine, ba chiar este obligat sa intretina relatii cu persoane si grupuri de interese. Cine decide care relatii sunt legitime si care sunt ilegitime? In cadrul societatii civile, unii tin cu liberalii, altii tin cu Basescu. Care dintre ei sunt mai morali?
Dupa parerea mea, asemenea intrebari nu au sens. Ele nu izvorasc dintr-o asa-zisa vointa de obiectivitate, ci dintr-o orbire fata de propriile determinatii, limite, influente etc. Asta inseamna sa crezi ca singurul punct de vedere obiectiv este punctul tau de vedere. Este normal atunci ca, prin raportare la propria ta pozitionare, toti ceilalti sa ti se para defecti.
Orice pozitionare sociala este o pozitionare politica. Pentru a constientiza asta, trebuie sa luam in considerare foarte multe elemente, ca: orasul sau satul in care traim, clasa sociala din care facem parte, profesia, locul de munca, relatiile cu prietenii, interesele noastre particulare, jobul sotiei, al copiilor, trecutul parintilor, educatia primita de la acestia, sexul, religia, proiectele noastre de viitor. Toate aceste elemente si multe altele construiesc pozitia noastra sociala si pot determina pozitia noastra politica. Este o iluzie sa credem ca logica generala sau bunul-simt sau instinctul dreptatii sunt suficiente pentru a profera o judecata obiectiva. Cel mai adesea, in spatele optiunilor, aprecierilor, evaluarilor noastre stau prejudecati, idiosincrazii, interese ascunse constiente si inconstiente. Asta nu inseamna totusi ca suntem in intregime victimele determinismului social sau ca trebuie sa fim intoleranti fata de interesele sau punctele de vedere ale altora. Libertatea noastra depinde de constientizarea conditiei si determinatiilor noastre.
Cand Traian Basescu a afirmat ca analizele lui Cristian Parvulescu sunt viciate de interesul direct al acestuia de a-i sustine pe liberali, sotia sa lucrand la Guvern, el l-a facut deci idiot pe Cristian Parvulescu, l-a facut dependent de un interes, care poate fi real, dar nu si determinant pentru analizele acestuia. Si fiica lui Traian Basescu a fost angajata la o firma care avea contracte cu primaria, pe vremea cand actualul presedinte era primar general al Capitalei. Ce sa intelegem de aici?
Nu cred ca am rabdarea sa fac o analiza existentiala a lui Traian Basescu pentru a pune in lumina toate lucrurile de care acesta depinde. Imi este insa evident ca Traian Basescu nu traieste in absolut, ci este un om care face parte din viata aceasta, este in istorie si in timp. De fapt, nu eu ar trebui sa fac analiza aceasta, ci presedintele insusi. Aceasta ar fi o buna sansa de a-si pune obiectivitatea judecatii personale pe alte baze.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
