Daca motiunea initiata de PSD nu va conduce la caderea Guvernului Tariceanu 2, ea va marca asumarea de catre PSD a rolului de partid de opozitie. Decizia conducerii social-democrate este utila. Teoretic, PSD putea sa depuna o motiune de cenzura in vara, inainte ca PD sa faca acest lucru. Dupa referendumul castigat de Basescu, momentul era insa net favorabil democratilor. Mai ales dupa scandalul pensiilor, lucrurile s-au mai echilibrat. Anuntul ca, pana la 10 septembrie, va fi depus la Parlament textul motiunii este totusi pripit, caci ofera PD si lui Traian Basescu, dar si PNL, timp pentru a controla reactiile publice si pentru a elabora strategii de atac.
In acest moment, aproape nimeni nu aproba organizarea alegerilor anticipate. Daca ar fi sa facem calcule de oportunitate, singurul partid care isi poate dori in extremis caderea Guvernului, cel putin din punct de vedere electoral, este - paradoxal - PNL. Trecerea motiunii ar presupune o colaborare intre PSD si PD, o asociere inoportuna pentru ambele partide, pe care PNL ar putea-o fructifica. Teoria este simpla: PD si Traian Basescu s-au facut frate cu marele inamic PSD, dovedind originea lor comuna in FSN; singurul partid curat de dreapta este PNL. Mai mult decat atat, alianta - de altfel conjuncturala - PSD-PD ar oferi in sfarsit legitimitate constructiei polului de dreapta de catre PNL, impreuna cu PNTCD. Am ajunge practic la o batalie intre FSN si partidele istorice, in care "demonul" nu se afla de partea liberala. Acest fapt ar fi de natura sa disloce cel putin o parte din capitalul "binelui" si, ca urmare, din capitalul electoral de la Traian Basescu si sa-l duca la PNL. Nu am mai avea Basescu si PD vs. restul, ci Basescu, PD si PSD vs. PNL.
PC si UDMR au anuntat deja ca nu vor sustine motiunea, iar PRM, care deocamdata se indoieste, va vota, si el, pana la urma "impotriva". Cum PLD a anuntat ca va sustine motiunea in orice conditii, totul depinde de decizia pe care o va lua PD.
Democratii ar putea gandi ca orice este mai bine, chiar si asocierea cu PSD, fata de mentinerea in functie a actualului Guvern. Pe de alta parte, motiunea aceasta nu este a lor, ci a PSD, iar victoria i-ar pune imagologic la remorca si sub influenta PSD. In plus, adversarul principal nu ar mai putea fi PSD, ci PNL, fapt deloc rentabil in perspectiva alegerilor.
Emil Boc a spus ca initiativa depunerii unei motiuni de cenzura este o noua incercare a social-democratilor de a obtine de la Guvernul PNL acces la resursele guvernarii. Ma indoiesc ca, in cazul de fata, este vorba despre asa ceva. Decizia aceasta a PSD a fost luata pentru o preintampina sau, mai exact, pentru a amana o criza in interiorul partidului. Cea mai buna metoda de a iesi cu bine dintr-o criza este aceea de a spori miza crizei, de a risca, altfel spus, o criza si mai mare. Este ceea ce face acum Mircea Geoana. Acesta isi vede amenintata functia daca, la alegerile europarlamentare, partidul pe care il conduce nu va obtine un rezultat bun. Cum sansele ca PSD sa obtina macar 25% sunt deocamdata reduse, pentru a evita declansarea unei crize interne generata de altii, la inceputul anului viitor, actuala conducere a partidului a decis sa provoace criza acum, din proprie initiativa si nu in interiorul, ci in afara PSD. Hotararea este extrem de riscanta, fiind imposibil de anticipat care vor fi consecintele, dar ce altceva ar fi putut sa faca Mircea Geoana decat, in sfarsit, sa riste?
Introducerea de catre PSD a motiunii de cenzura il obliga din nou pe Traian Basescu sa vina in sprijinul PD intr-un moment dificil al acestui partid. Este probabil ca, pentru a evita asocierea cu PSD si pierderea initiativei ca partid de opozitie, democratii nu vor vota motiunea, afirmand ca nu vor sa se implice in afacerile social-democratilor cu liberalii. PD va astepta alegerile europarlamentare, va invoca inclusiv sprijinul lui Traian Basescu (eventual prin organizarea unui refrendum) si va initia el, din nou, o motiune de cenzura la inceputul anului viitor. Pana atunci insa, PSD se va bucura de statutul sau de partid de opozitie si va putea ataca in stanga si mai ales in dreapta fara nicio problema.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
