Mesajul transmis de popor prin referendum este acesta: "Suntem de acord cu tine, dar asta nu inseamna ca tu esti altfel decat ei". Nu numai faptul ca Basescu a incercat, cu prea mult tupeu, sa ajute partidele sale favorite i-a dezamagit probabil pe romani. Dar de ce trebuie cineva sa adreseze o intrebare la care stie dinainte raspunsul? Referendumul privind votul uninominal a fost unul retoric. La fel de bine presedintele ar fi putut sa intrebe: "Va iubiti patria?", "Nu-i asa ca e bine sa nu fie rau?", "Nu-i asa ca iarna nu-i ca vara?". Absenta la vot echivaleaza de aceea si cu un avertisment. Poporul ii aminteste astfel presedintelui ca a fost ales ca sa ii rezolve problemele si nu sa emita adevaruri universale: "Nu noi trebuie sa ne batem cu clasa politica pentru introducerea votului uninominal. Tu trebuie sa te bati, tu trebuie sa treci de la vorbe la fapte". In limbajul presedintelui nostru, aceasta s-ar traduce prin formula: "Vorbesti cam mult!".
Esecul lui Traian Basescu este cu atat mai sugestiv cu cat nici PD nu a obtinut un rezultat exceptional la alegerile pentru Parlamentul European. La nivelul electoratului exista o indoiala privind utilitatea transformarii PD in instrument administrativ la indemana presedintelui (adica PD sa preia singur conducerea Guvernului si sa asculte de Basescu). Romanii nu sunt inca hotarati daca sa faca acest pas si sa-si puna toata increderea in Basescu. Votul din 25 noiembrie arata ca deocamdata varianta guvernelor de coalitie, in care partidele se controleaza reciproc, este preferabila. Acest scepticism nu a fost luat in considerare de Traian Basescu atunci cand a hotarat sa organizeze referendumul. Presedintele s-a inselat deci in legatura cu adevaratele dorinte ale poporului.
Greseala lui Traian Basescu este mai intai una de perceptie. Aparand in fiecare zi pe prima pagina a ziarelor, vazandu-se de dimineata pana seara la televizor, presedintele a inceput sa creada ca domina scena. Prezenta mediatica nu este insa suficienta pentru a stabili o relatie de incredere cu poporul. Ca exemplu in acest sens poate fi dat fostul presedinte Ion Iliescu. Acesta s-a bucurat multa vreme de increderea poporului, desi iesirile sale publice erau mult mai rare si mai putin colorate. Traian Basescu este prea mult o vedeta si aproape deloc un om de stat. Or, poporul are incredere in oameni de stat. Presedintele a facut si o apreciere gresita a momentului istoric in care ne aflam. El incearca sa guverneze cu ajutorul poporului, folosind calea referendumului. Traian Basescu vrea sa faca ceea ce a facut, de pilda, Charles de Gaulle. Fostului presedinte al Frantei i-au iesit insa referendumurile, pentru ca acesta era un om de stat, care isi conducea tara intr-o perioada agitata. Nu este cazul cu Basescu in Romania anului 2007. S-ar mai putea face o comparatie cu Ion Iliescu la inceputul anilor '90. Orice s-ar spune, "revolutia portocalie" nu a atins nici pe departe intensitatea revolutiei din decembrie 1989 si a anilor care au urmat. Astazi, Basescu nu ar mai putea sa aduca nici un singur miner la Bucuresti (ceea ce este un lucru pozitiv). Basescu nu mai poate misca masele asa cum o facea pe atunci Iliescu. Acel moment istoric este foarte diferit de cel pe care il traim astazi. Revolutia lui Basescu nu se intampla decat pe canalele TV de nisa, in ziarele pe care le citeste o minoritate; in niciun caz in strada. De acest lucru Traian Basescu ar fi trebuit sa-si dea seama in acele cateva randuri cand, la Universitate, si-a dat intalnire cu poporul.
Dupa anuntarea rezultatelor referendumului, Traian Basescu a spus ca absenteismul la vot a fost o lectie chiar si pentru el. Intr-adevar, poporul a demonstrat ca nu este Boc. Aceasta e lectia!
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
