Coalitia pentru un Parlament Curat (CPC) a cerut, in urma cu doua zile, deconspirarea de urgenta a senatorilor si deputatilor care au colaborat cu Securitatea. Aceasta solicitare este o reactie a societatii civile fata de incercarile parlamentarilor de a bloca transferarea, de la SRI la CNSAS, a arhivelor cu dosarele politicienilor. Motivul invocat de CPC, prin vocea Alinei Mungiu-Pippidi, este necesitatea reformarii serviciilor de informatii.
Atata vreme cat in Legislativ exista mai multi colaboratori ai Securitatii sau ai serviciilor actuale, ar fi inutil sa speram la o schimbare in bine. CPC stabileste astfel o legatura, ba chiar o relatie de cauzalitate intre ideea deconspirarii politicienilor si cea a reformarii serviciilor. Fara indoiala ca legatura exista. De la infiintarea CNSAS, acum sapte ani, SRI a cooperat perfect cu membrii Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI. Intrarea in posesia Colegiului Dosarelor a kilometrilor liniari de arhiva a fost amanata ani in sir cu ajutorul Comisiei.
Lucrurile au fost atat de bine aranjate, incat fostul presedinte al CNSAS, Gheorghe Onisoru, devenise el insusi un fel de avocat al SRI. Comisia parlamentara nu a fost aproape niciodata una de control al activitatii SRI. Nu stiu cine ar putea sa gaseasca, in toata activitatea acestei comisii, vreun control in adevaratul sens al cuvantului.
Dimpotriva, obedienta fata de SRI a fost atitudinea constanta. Ultimul exemplu a fost oferit de disputa procedurala privind transferul masiv de arhive de la mai multe servicii catre CNSAS. Comisia era pe punctul de a capitula, cand seful demisionar al SRI, Radu Timofte, a oferit un argument nesperat: decizia CSAT este ilegala si chiar periculoasa (dezaluind secrete nationale).
Deja, nimeni nu se mai mira. Este a mia oara cand SRI, dublat de Comisie, ne avertizeaza asupra comiterii unor ilegalitati si a pericolului reprezentat de arhive. Tactica de tergiversare este binecunoscuta. Sunt sesizate comisiile juridice, care trebuie sa faca un raport, care raport trebuie sa ajunga in plen si, de acolo, poate fi retrimis la comisii pentru modificarea raportului si tot asa la infinit.
Daca, in acest moment, decizia privind cedarea arhivelor ar sta la mainile Parlamentului, argumentele "procedurale" ar avea, cu certitudine, castig de cauza. Acest lucru este posibil pentru ca tot Parlamentul - cel de acum doua legislaturi - a facut concesii SRI la adoptarea Legii privind accesul la dosarele fostei Securitati.
In proiectul initial, sustinut cu disperare de Ticu Dumitrescu, se prevedea transferarea directa si neconditionata a tuturor arhivelor catre CNSAS. Asadar, problemele procedurale au fost generate chiar de catre Parlament, iar in acest moment arhivele nu pot fi luate de la servicii decat prin decizie politica si administrativa.
Pentru a-i lasa fara iluzii pe Stroe (PNL) si Stan (PSD) de la Comisie, Calin Popescu-Tariceanu trebuie sa ia decizia politica a deconspirarii dosarelor politicienilor. Aceasta ar fi prima si cea mai importanta decizie in ceea ce priveste obiectul de activitate si sensul CNSAS. Institutia ca atare a fost creata in primul si in primul rand pentru deconspirarea politicienilor si numai dupa aceea a altor categorii profesionale (de exemplu, ziaristii). Va lua Tariceanu aceasta decizie?
Trebuie spus, mai intai, ca initiativa CPC este implicit favorabila lui Traian Basescu, mai precis dorintei sale de a adopta in procedura de urgenta legile sigurantei nationale. Seful Comisiei, Radu Stroe, este un liberal apropiat lui Tariceanu. Stroe a contestat decizia CSAT pentru a-l enerva pe Basescu, in numele lui Tariceanu, nefiind de altfel prima data cand se intampla acest lucru. Or, CPC doreste sa forteze mana Parlamentului pentru a adopta legile lui Basescu. Santajul este evident: "Daca nu votati legile, inseamna ca sunteti toti (adica si liberalii, si Tariceanu) niste securisti".
In al doilea rand, deconspirarea politicienilor este o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru a realiza o reforma de adancime a serviciilor. Cel mai disputat aspect este cel referitor la subordonarea generala. Intrebarea este: cine trebuie sa aiba controlul asupra serviciilor? Aici Basescu si Tariceanu nu sunt deloc de acord si, prin impunerea adoptarii urgente a legilor privind siguranta nationala, Basescu urmareste sa-si consolideze controlul asupra serviciilor.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
