Sub presiunea ajustarii din economie, companiile se intorc inorganizatii si cauta reduceri de costuri.
Multe isi dau seama ca, luate de valul cresterii, au dezvoltatactivitati administrative paralele. Altele constata ca departamentecare ar putea sa foloseasca resursele sau debuseele de desfacereale altor divizii asteapta indicatii de la centru.
Acesta este simptomul organizatiilor slabe - comunicaunidirectional, printr-un singur punct. Nu se focuseaza perezultat, ci pe proceduri.
La nivel macro, aceasta este si situatia economiei romanesti.Vaduvita de finantarea bancara si de cererea venita in principal dela Vest, adica de la "centru", acum trebuie sa se uite in stanga siin dreapta pentru a gasi solutii de crestere sau chiar desupravietuire.
Relatiile comerciale cu Bulgaria sau Ungaria au crescut de 2-3ori in ultimii 4-5 ani, peste ritmul de crestere al comertului cuGermania, Franta sau Italia. Dar Romania a trebuit sa intre in UEin 2007 ca sa descopere, spre exemplu, litoralul bulgaresc, decitot relatia cu centrul a contat pentru a dezvolta comert laperiferie.
Economiile periferice, neevoluate, nu comunica decat prinintermediul centrului.
Este si normal. Gasesti mult mai usor vorbitori de limba englezadecat de bulgara sau ucraineana.
Tari care nu comunica intre ele, sectoare care nu comunica intreele. Nu stiu multe unii despre altii, nu stiu ca unii au ce altiiau nevoie. Situatia este replicata la nivel local, spre exempluintre orasele Romaniei. Pitestiul face mai mult comert cuDüsseldorf, unde se vand 5.000 de Logan-uri pe an, decat cuFocsani, in timp ce principala relatie de afaceri a Focsaniului,care face costume, este cu New York.
Companii de software locale creeaza solutii de business pentrufirme din Marea Britanie sau Franta, dar nu si pentru tipografiasau compania de research de peste drum, cu capital autohton.
Aceasta desfasoara afaceri de doar cateva milioane de euro cusute de angajati, adica cu o productivitate de 10-15.000 de euro peangajat. De unde sa plateasca o astfel de companie un salariu maimare de 400-500 de euro pe luna, daca acestea reprezinta 30-50% dincosturi? De unde bani de investitii sau de marketing?
Diviziunea, clusterizarea economica, lipsa de comunicareinclusiv intre indivizi este vizibila si la nivel social,micro.
La 10 km de Bucuresti, angajatii din multinationale ingrijescarbustii de langa gardul casei pe langa care trec taranii cu sapade la prasit. Ei nu au cui sa vanda porcul din gospodarie pentru casupermarketul se aprovizioneaza din Ungaria, iar corporatistii isiincarca portbagajul de la Metro.
Femei din Vaslui ingrijesc batrane in Italia, in timp ce nepotiilor in Bucuresti platesc pentru bone aduse eventual din taristraine.
Este foarte bine ca Dacia exporta de 2-3 miliarde de euro pe an,dar pentru ca economia sa se transforme pe scara larga, este nevoieca romanii sa se descopere unii pe altii, sa modeleze oferta lavecinul de peste drum. Cu doar doua sau zece mari intreprinderiputernice, sistemul capilar al economiei de piata, piata insasi,ramane inghetata sau la un nivel primitiv.
Dezvoltarea nu poate fi asimilata decat prin comunicare sischimb de marfuri in retea. Nu poate un organism sa functionezedoar conectat la cateva perfuzii de glucoza.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
