Europa emergenta a iesit din abis. Pentru o regiune ce sebazeaza serios pe intrarile de capital devenite neindestulatoare caurmare a crizei economice era de asteptat sa se intample tot cepoate fi mai rau. Si intr-adevar, mai multe economii au suferitmult si a trebuit sa se bazeze pe ajutorul prietenilor lor. Darapetitul mondial pentru risc a revenit si recesiunea mondiala parea fi atins fundul prapastiei. Asta inseamna oare ca in Europaemergenta cresterea puternica si convergenta se vor relua de lasine?
Nu neaparat. La fel cum sperantele de decuplare a acestei zonede epicentrul crizei au fost spulberate, se va spulbera si ideea catoate economiile emergente isi vor reveni odata cu economiileavansate. Desigur, o oarecare redresare se va simti deoarececomertul a inceput sa se reia. Dar se poate deja observa carecesiunea se prelungeste mai mult in unele dintre economiileemergente. De ce? Multe dintre aceste tari au fost afectate seriosde decelerarea investitiilor de portofoliu si de reducereacreditelor de catre bancile transnationale cu probleme care si-auredus gradul de indatorare in bilanturile lor. Desi fluxurile decapital au inceput sa fie reluate, are loc o diferentiere mult maiputernica, investitorii dorind sa analizeze mai atentvulnerabilitatile externe si interne.
Aceasta schimbare de atitudine in randul investitorilor a dus lao transformare drastica a riscurilor de piata. Pe masura ce slabescin intensitate factorii mondiali ce au impins atat riscurile, catsi atitudinile pana la niveluri fara precedent, se ridica lasuprafata factori si politici nationale ce ii determina peinvestitori sa diferentieze tarile. In fruntea listei lor desubiecte de ingrijorare par a se situa situatia bilanturilorprivate si a sistemulul financiar, precum si aspectul desustenabilitate fiscala strans legat de acestea. Rezultatul este cainvestitorii pretind prime de risc mai mari, ceea ce incetinesteredresarea in regiune.
Dar aceasta noua politica de analiza atenta practicata deinvestitori reprezinta si un prilej de a fi rasplatit pentrupoliticile sanatoase. De fapt, tarile ce au avut politici mai buneoricum s-au descurcat mai bine inca din perioada crizei. Care artrebui sa fie acum prioritatea? Este probabil ca actiunea imediatade astupare a gaurilor din sistemul bancar sa dea roade frumoase.In multe cazuri aceste gauri sunt generate de o combinatie intrerecesiunea economica si vulnerabilitatile asociate datoriilorexcesive in valuta ale corporatiilor (cazul tarilor baltice,Ungariei, Bulgariei si Romaniei) si gospodariilor (cazul tarilorbaltice, Ungariei, Romaniei si Poloniei).
O alta prioritate ar trebui sa fie instituirea unorpolitici-cadru care sa asigure sustenabilitatea sipredictabilitatea fiscala pe termen lung. Tari precum Ungaria,Polonia si Romania au demarat deja procesul de stabilire a unortinte credibile pe termen mediu. Avantajele sunt surprizele maiputine in politica fiscala si ciclurile economice mai putinvolatile. Astfel de politici-cadru ar trebui deci sa reduca primade risc a statului si sa accelereze redresarea.
Oricum, chiar daca pagubele generate de criza au fost reparaterapid, nivelul de ansamblu al primelor de risc va ramane probabilmai ridicat decat inainte. Aceasta va trage in jos crestereapotentiala, reprezentand o provocare majora pentru economiileemergente. Va fi nevoie asadar de politici care sa incurajezeschimbarea structurala pentru a dezvolta serviciile si industriilemai putin dependente de capital strain, pentru a imbunatatiperformantele in materie de export, si pentru a-i reasigura peinvestitorii internationali mai nehotarati. In multe dintreeconomiile emergente, la fel ca peste tot in Europa Continentala,ajustarea la lumea postcriza va presupune o mai mare flexibilitatea pietei muncii si continua liberalizare a pietelor produselor siserviciilor in toata Uniunea Europeana.
Sustinerea unei redresari a pietelor emergente va depinde decide actiunea guvernamentala. Aceasta presupune o combinatie intre oabordare ferma si proactiva de reducere a incertitudinilor ce sementin in sistemul financiar, eforturi de a asigura un mediu deafaceri prietenos si politici-cadru imbunatatite de reducere aincertitudinilor si o mai buna flexibilitate structurala care saasigure o crestere potentiala mai mare. In cele din urma, modul incare vede piata aceste reforme va fi cel care va determina vitezacu care economiile europene emergente se vor intoarce la nisteniveluri sanatoase ale intrarilor de capital, adecvate atat denecesarei continuari a convergentei si proceselor de integrareeconomica. Deci, cu toate ca provocarile ce stau in fataeconomiilor de piata emergente au sporit, si recompensele atasatepoliticilor sanatoase sunt tot mai mari.
Marek Belka este directorul Departamentului Europaal Fondului Monetar International (FMI)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
