Cativa politicieni de la varf si chiar unii analisti economici au caracterizat starea economiei romanesti ca reveland simptome ale unei crize financiare; unii chiar au afirmat ca suntem in prag de "colaps". Este necesar sa lamurim cateva aspecte. O criza financiara inseamna o deteriorare majora a situatiei sistemului financiar (mai cu seama in domeniul bancar), care ar periclita stabilitatea economiei in ansamblu. Asa ceva am avut in deceniul trecut, cand au fost injectate lichiditati masive (circa 5% din PIB) pentru a se salva sistemul bancar, pentru a se evita un dezastru precum in Bulgaria. Consecintele au fost insa un deficit bugetar mai mare si presiuni inflationiste accentuate. Dar este drept sa constatam in 2007 inrautatirea sensibila a unor indicatori macroeconomici, care reliefeaza vulnerabilitati in crestere. Si nu atat derapajul inflationst din 2007 (inflatie de 6,57%) este cel care da alerta mai sonora, daca avem in vedere socurile din anul trecut (seceta, preturi la energie etc.). Mai ingrijoratoare este deteriorarea puternica a structurii finantarii deficitului de cont curent (investitii straine directe sub 50% concomitent cu o crestere rapida a indatorarii externe pe termen scurt). Desi s-ar putea spune ca bancile straine cu sucursale in Romania au interesul funciar sa ajute Romania daca ar fi nevoie (desi tot ele stimuleaza creditarea...). Un deficit de cont curent de peste 13% din PIB in 2007 ne plaseaza in pluton cu Bulgaria si tarile baltice, ca fiind tarile din UE cu cele mai mari dezechilibre externe. Aceasta situatie trebuie judecata in contextul crizei de pe piata ipotecara din SUA, al turbulentelor pe pietele financiare internationale. Ce era posibil ca finantare externa nu va mai fi tot atat de lesne de obtinut in 2008 si in anii ce vin. Scade apetitul investitorilor externi de a-si asuma riscuri si cresc dobanzile pe pietele de credit (in pofida reducerilor de dobanzi de politica monetara efectuate de banci centrale mari).
In timp ce SUA se confrunta cu o recesiune tot mai probabila, iar tari mari din Uniune au de surmontat efecte ale expunerilor unor grupuri bancare fata de piata ipotecara americana (ce le-a cauzat pierderi foarte mari), Romania are de evitat un derapaj inflationst accentuat si adancirea in continuare a deficitelor externe. Mai ales ca avem an electoral si presiunile asupra bugetului avand originea in populism si dispute politice interne sunt inevitabile. Un deficit bugetar superior in acest an fata de cel din 2007, cumulat cu o inflatie mai inalta, ar fi combustia pentru presiuni excesive pe leu. Afirm aceasta intrucat nu numai iesiri de fonduri importante ar apasa pe piata valutara interna. Riscul cel mai mare ar fi sa se piarda increderea in leu, care ar putea sa aiba ca efect o conversie masiva a depozitelor/plasamentelor din lei in valuta. Leul romanesc o fi el convertibil, dar nu este moneda de rezerva! Avem un sistem monetar dual (adica se pot face depuneri si se pot acorda/contracta imprumuturi fie in moneda autohtona, fie in valuta), ceea ce complica mult sarcina BNR de a proteja stabilitatea sistemului financiar in cazul unei crize de incredere. Sa fiu mai explicit: daca s-ar ajunge la o puternica inclinatie de conversie a plasamentelor din lei in valuta, iar BNR ar incerca sa o combata prin vanzare de rezerve, aceasta actiune a bancii centrale ar trebui sa aiba in vedere toata masa monetara, adica circa 30% din PIB - care ar echivala cu rezervele sale totale, ce includ si aurul (trebuie retinut ca unele dintre aceste rezerve nu sunt propriu-zis ale BNR, fiind vorba de rezerve minime obligatorii); comprimarea masei monetare interne ar fi foarte mare, ceea ce ar restrange mult si activitatea economica (am putea ajunge in recesiune), dobanzile ar creste mult etc.. Ce descriu acum este o situatie extrema, dar nu de domeniul SF in cazul, repet, al pierderii increderii in leu. De aceea, o "cadere libera" (free fall) a leului trebuie evitata (deprecierea leului din ultimele luni o consider partial necesara fiindca aprecierea din prima parte a anului era nesanatoasa, nesustinuta de fundamentele economiei!). Ca sa fie evitata o "cadere libera" este nevoie, dincolo de vorbe linistitoare (dar intelepte) ale autoritatilor, de actiuni concrete. Adica: a) o politica monetara ferma (sugestia unora de reducere a dobanzii, in conditiile de acum, este de neinteles...); b) o executie bugetara cu un deficit cat mai mic. Se impune o reexaminare a cheltuielilor bugetului public. Unele dintre veniturile bugetare pentru 2008 mi se par optimiste si cred ca trebuie sa fie revazute. Altminteri putem ajunge intr-o situatie delicata; c) nu trebuie acceptate revendicari salariale mai mari de o cifra si trebuie respinsa indexarea trimestriala; trebuie evitata cu oprice pret o spirala preturi - salarii. Stiri precum mutarea fabricii Nokia la Cluj-Napoca, ce indica interes pentru Romania ca zona pentru investitii in productie, ar ajuta enorm in perioada ce vine. Eu sper ca si situatia investitiei Ford de la Craiova sa fie validata de Comisia UE intrucat avem nevoie de asemenea investitii!
Romania trebuie sa continue reforme structurale, sa aloce resurse publice importante pentru modernizare (educatie, infrastructura etc.), sa fie pregatita sa initieze masuri dure daca va fi cazul. Iar acesta din urma poate fi nevoia de a combate o cadere a leului, care sa provoace o criza de incredere in moneda nationala, care sa ne aduca in pragul unei crize financiare. Cum subliniam mai sus, o asemenea ipoteza nu este fantezista. Ca sa evitam o asemenea situatie ar fi necesar un deficit bugetar minuscul si asistenta de la banci straine cu operatiuni mari in Romania. Dar in primul rand trebuie sa stim sa ne ajutam singuri! Si cand te gandesti ca, in acelasi timp, tara ar trebui sa cofinanteze fonduri UE, sa dea drumul la proiecte de infrastructura majore etc., se poate intelege ce buchet de dileme si compromisuri (trade-off-urio) guvernul si BNR ar trebui sa solutioneze.
Daniel Daianu este profesor de economie, fost ministru de finante si actual europarlamentar din partea PNL
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
