"
-
-
NFE/0.8"
Cuvinte fara de inteles ? Pentru 90% (sau poate 80%?) din cititorii acestor randuri, da.
Sunt linii de cod, adica o bucata dintr-un program informatic, un software. Sunt "versurile" programatorilor. Si, la fel ca in cazul poeziilor, daca putini le inteleg, si mai putini stiu sa le scrie.
Cei care le scriu, softistii, sunt noii poeti ai lumii. Chiar daca, spre deosebire de (cei mai multi dintre) poetii "clasici", ei sunt poeti milionari. Sau pe cale de a deveni milionari. Acum este timpul lor.
Ce fac Mircea Cartarescu, Ioan Es. Pop sau Mircea Dinescu ? Astern idei, "diamante" de ganduri pe hartie. Distileaza lumi intr-o expresie.
Ce fac softistii? Scriu linii de cod care formalizeaza lumea inconjuratoare si rezolva probleme, dau solutii, optimizeaza proceduri. Si unii si altii scriu esente pe hartie. Si unii si altii folosesc doar un creion si o hartie sau un calculator, insira semne. Iar acum cei care insira cele mai "inteligente" semne sunt si cei mai bine platiti.
Ultimul exemplu este cea mai importanta afacere de anul acesta: Microsoft a mai cumparat inca un software din Romania, dupa antivirusul RAV preluat de la Gecad in 2003. Este adevarat, preluand o companie americana, UMP, care insa doar vindea un produs realizat integral in Romania, de o echipa de cateva zeci de oameni.
Ce face acest "poem" din linii de cod de a intrat in atentia celei mai mari companii de soft din lume? Alege cele mai bune proiecte si masoara potentialul lor de realizare - un software pentru managementul portofoliului de proiecte. Este un program folosit numai de companiile cu cifra de afaceri de peste un miliard de euro.
Cu acest program, evaluat la cateva milioane de euro, JP Morgan sau Citibank pot alege rapid care din 100 de idei are cele mai mari sanse de realizare.
"In general, o firma normala trebuie sa aiba un excedent de idei. Mai greu este sa decida care va aduce cei mai multi bani", a explicat Catalin Olteanu, 27 de ani, seful echipei de softisti romani care a dezvoltat acest program si care acum a plecat la Microsoft impreuna cu alti membri ai echipei (povestea lui apare maine in Business Magazin). Este un exemplu clasic al faptului ca drumul intre competenta si bani, adica intre inteligenta pura si resurse, este din ce in ce mai scurt.
Pe net, este exact ca la scoala, unde cel mai bun ia (sau ar trebui sa ia) nota cea mai mare, indiferent cine ii sunt parintii si cate flori aduc la scoala, indiferent ca are pantofii rupti sau il asteapta Mercedesul in strada . Economia tinde aici spre concurenta perfecta. Motivul: frictiunile (costurile aducerii produsului sau serviciului pe piata) tind spre zero.
Raspandirea accelerata a retelei mondiale de computere si de telefonie mobila, adica comunicarea ieftina si instantanee, face ca drumul de la idee la bani sa fie mai scurt ca niciodata in istorie. Niciodata in istorie nu a fost mai ieftin sa fie transformata o idee in bani, si deci niciodata
n-a fost mai pretuita o idee buna.
Este cauza clasica a intarzierii cercetarii stiintifice romanesti din fizica sau chimie fata de cercetarea matematica. Incepand cu anii ?"80, cand fondurile de cercetare au inceput sa fie drastic reduse, institutele de cercetare romanesti de stiinte aplicative nu au mai putut avea rezultatele din matematica, unde este nevoie doar de creta, o tabla si un abonament la revistele de profil.
Acum 50 sau 100 de ani, oamenii carora le "bubuia" mintea de idei nu aveau practic ce face cu ele. Prin raspandirea Internetului, impartirea clasica a factorilor de productie in munca, capital si pamant, dispare. Pamantul si capitalul au o atat de redusa pondere in costuri, incat devin nesemnificative. Creierul este totul.
Drumul de la idee la bani a devenit mai scurt ca niciodata. Dar, este adevarat, nu si mai usor.
* Sorin Paslaru este redactor-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
